EXCLUSIVITATE – Andrei Rădulescu: Raportul datorie publică/PIB la nivel mondial va atinge un nivel de 99% la finalul acestui deceniu, dacă nu se iau măsuri pentru accelerarea procesului de consolidare fiscal-bugetară

Pe 16 aprilie 2024 Fondul Monetar Internațional (FMI) a lansat și ediția de primăvară a raportului de monitorizare a finanțelor publice (Fiscal Monitor), cu titlul Fiscal Policy in the Great Election Year.

Titlul acestui raport realizat de Departamentul de Finanțe din cadelrul FMI (coordonat de fostul Ministru de finanțe din Portugalia) este determinat de faptul că în anul 2024 vor fi organizate alegeri generale în 88 țări, care au au contribuție cumulată de peste 50% la PIB-ul mondial.

Pe de o parte, în cadrul raportului specialiștii instituției financiare internaționale atrag atenția cu privire deteriorarea finanțelor publice în 2023 și la nivelul ridicat al deficitelor bugetare și datoriei publice în prezent, superior celui prognozat în perioada de dinainte de incidența pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară pe plan mondial în ultimul secol).

Astfel, conform estimărilor FMI raportul deficit bugetar/PIB s-ar putea situa la 4,9% în 2024 în scenariul macroeconomic central (în atenuare de la 5,5% în 2023, dar peste nivelul de 3,9% din 2022), iar riscurile unui nivel mai ridicat sunt mari, dat fiind contextul electoral (experiența ultimelor decenii indică deteriorarea finanțelor publice în anii în care au fost organizate alegeri generale).

O serie de factori au contribuit la acest nivel ridicat al dezechilibrului din sfera finanțelor publice pe plan global în prezent:

1. măsurile implementate de Guverne pentru a contracara șocurile din ultimii ani (inclusiv pandemia, creșterea prețurilor la energie și tensiunile geo-politice, care au determinat schimbarea de paradigmă din perspectiva geo-economică);
2. nivelul ridicat al costurilor de finanțare;
3. decelerarea ritmului anual al prețurilor de consum, cu impact pentru dinamica PIB-ului nominal.

Pe de altă parte, FMI subliniază provocările la adresa procesului de consolidare fiscal-bugetară, necesar pentru creșterea marjei de manevră a politicii fiscal-bugetare în contextul șocurilor viitoare:

1. ritmul lent de evoluție a activității economice;
2. nivelul ridicat al costurilor de finanțare;
3. contextul electoral;
4. persistența indicelui de incertitudine pe finanțe publice la un nivel ridicat, după cum se poate nota în graficul de mai jos (exemplul pe Statele Unite, prima economie a lumii, cu o dimensiune nominală de 28 mii miliarde dolari la finalul anului 2023).

Nu în ultimul rând, specialiștii FMI atrag atenția cu privire la faptul că în absența implementării de măsuri pentru accelerarea procesului de consolidare fiscal-bugetară pe termen mediu, raportul datorie publică/PIB la nivel mondial va atinge un nivel de 99% la finalul acestui deceniu.

În acest context, instituția financiară internațională propune o serie de recomandări de politică fiscal-bugetară:

1. eliminarea imediată a măsurilor implementate după incidența șocurilor din ultimii ani;
2. rezistența la tentația de adoptare de măsuri fiscal-bugetare determinate de contextul electoral;
3. prioritizarea și eficientizarea programelor de asistență socială în țările dezvoltate;
4. adoptarea de măsuri de susținere a inovării în sectoarele cu cel mai puternic impact de antrenare în economie;
5. modernizarea sistemului fiscal, creșterea bazei de impozitare și ameliorarea capacității instituționale în țările emergente și în dezvoltare;

Totodată, specialiștii FMI menționează rolul cooperării internaționale pentru adresarea provocărilor din sfera fiscal-bugetară, inclusiv pentru ameliorarea transparenței în finanțe publice, cu impact din perspectiva costurilor de restructurare a datoriei publice.

Spre exemplu, o cooperare mai bună la nivel internațional în domeniul taxării companiilor și taxării carbonului ar putea determina creșterea investițiilor pentru tranziția la economia verde.

Raportul de monitorizare a finanțelor publice din primăvara 2024 include și o analiză de impact a politicilor fiscal-bugetare orientate spre susținerea inovării.

Conform estimărilor experților FMI creșterea ponderii eforturilor cu cercetare – dezvoltare în PIB cu 0,5 puncte procentuale anual în țările dezvoltate (membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar putea contribui la majorarea PIB-ului cu 2% și reducerea raportului datorie publică/PIB într-un orizont de opt ani.