Conpet nu mai are sechestru pe 5.083.372 acţiuni deţinute de Statul Român la societate, sechestru pus de fraţii Micula în urma unui proces câştigat cu statul român.     

Compania a informat: “În data de 16.01.2020, Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești Mazilu și Asociații a transmis Procesul Verbal de radiere sechestru prin care ne-a informat că s-a dispus radierea sechestrului instituit asupra unui număr de 5.083.372 de acțiuni, cu o valoare nominală de 3,3 lei/acțiune, pe care debitorul Statul Român le deține la CONPET S.A., cu sediul în Mun. Ploiești, str. Anul 1848, nr. 1-3, jud. Prahova, CUI 1350020, nr. de ordine în Registrul Comerţului  J29/6/1991, acțiuni administrate prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin reorganizarea Ministerului Economiei și prin comasarea cu Ministerul Energiei, conform O.U.G. nr. 68/2019″.

La finalul anului, frații Micula au pus sechestru pe un pachet de 22% din Nuclearelectrica (SNN), pe conturile Romatsa, dar şi pe 5.083.372 acţiuni deţinute de Statul Român la Conpet. La acea vreme, Conpet a anunţat că Ministerul Finanţelor a transmis că executarea este suspendată.

La finalul lunii noiembrie, CONPET a primit din partea Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești Mazilu și Asociații Procesul Verbal de Sechestru emis în dată de 25.11.2019 în Dosarul de executare nr. 22/2014, prin care s-a declarat sechestru definitiv asupra unui număr de 5.083.372 de acțiuni, cu o valoare nominală de 3,3 lei/acțiune, pe care debitorul Statul Român le deține la CONPET S.A., acțiuni administrate prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin reorganizarea Ministerului Economiei și prin comasarea cu Ministerul Energiei, conform O.U.G. nr. 68/2019.

În data de 26.11.2019, Ministerul de Finanțe Publice a notificat CONPET S.A., prin adresa nr. 323076, cu privire la faptul că la acel moment executarea care făcea obiectul dosarului susmenționat nu mai poate continua, invocând în susținere Încheierea de ședința din data de 26.11.2019 pronunțată în dosarul nr. 27749/302/2019 de Judecătoria Sectorului 5 București, Secția a II-a Civilă, prin care a fost admisă cererea formulată de contestatorul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, dispunându-se suspendarea provizorie a executării silite în Dosarul de executare silită nr. 22/2014 până la soluționarea cererii de suspendare a executării.

În iulie, Ministerul Finanţelor avertiza că executarea silită de către fraţii Micula ar putea activa clauzele de cross-default pe toate împrumuturile suverane şi ar putea atrage intrarea în default a României. Potrivit unei note a Ministerului Finanţelor,  din iulie, executarea României de către fraţii Micula, în urma  unei decizii a Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019, ar putea bloca sau reţine sumele care fac obiectul încasării sumelor de la investitori sau plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale (principal şi dobânzi), ceea ce ar putea aduce prejudicii majore României în ceea ce privește finanțarea datoriei publice, atât de natură financiară cât și reputațională, îndeosebi având în vedere demersurile Ministerului Finanţelor Publice privind realizarea planului de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2019.

În data de 2 august 2005, Secretariatul General al Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii a primit cererea de arbitraj formulată de cetăţenii suedezi Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L. împotriva României, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei, ratificat prin Legea nr. 651/2002. În acest sens, a fost constituit dosarul arbitral nr.ARB/05/20.

În esenţă, cererea de arbitraj sublinia faptul că, prin semnarea acestui acord bilateral, România s-a angajat să protejeze investiţiile suedeze făcute pe teritoriul statului român şi, în acest context, să creeze şi să menţină condiţiile favorabile pentru investiţiile efectuate de investitorii suedezi, precum şi să protejeze pe teritoriul său aceste investiţii. S-a apreciat de către investitorii suedezi că aceste angajamente au fost încălcate de România în intervalul 2003-2007, ca stat în curs de aderare la Uniunea Europeană, prin retragerea treptată a facilităţilor fiscale acordate investitorilor străini în zonele defavorizate.

Reclamanţii au solicitat despăgubiri materiale în valoare de aproximativ 613 milioane euro, prejudiciu efectiv, și dobânzi calculate la o rată de ROBOR plus 5%.

Tribunalul a decis acordarea de despăgubiri reclamanţilor în valoare de aproximativ 376,43 milioane lei plus dobândă, echivalent a aproximativ 84,54 milioane euro plus dobândă. Valoarea dobânzilor nu a fost calculată de către Tribunalul arbitral, menţionându-se doar rata dobânzii aplicabile (ROBOR plus 5%) și data de la care începe să curgă.