Expert Forum: Ordonanţa Trenuleţ face doar schimbări cosmetice în chestiunea explozivă a banilor în politică

Ordonanţa Trenuleţ face doar schimbări cosmetice în chestiunea explozivă a banilor în politică, unul din punctele slabe ale sistemului nostru, după cum s-a văzut la alegerile eşuate din 2024, potrivit Expert Forum, un think tank din Bucureşti înfiinţat de experţi în politici publice şi reforma administraţiei.

ONG Expert Forum solicită Guvernului, Parlamentului și Autorității Electorale Permanente să ia cât mai curând o serie de măsuri pentru a crește transparența finanțării politice și care să responsabilizeze partidele politice cu privire la alocarea și cheltuirea fondurilor publice:

“Observăm că România iese din anul electoral 2024 cu numeroase semne de întrebare referitoare la legalitatea și corectitudinea modului în care se aduc și se cheltuie banii în politică, la eficiența mecanismelor de control și a coerenței legislative, în contextul în care subvențiile și rambursările pentru campaniile electorale au depășit un miliard de lei.

În primul rând, solicităm reducerea alocărilor pentru subvenții în 2025. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024, subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că ”Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024.” Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu.

Anul trecut partidele politice au ajuns după rectificarea din luna septembrie la 387 de milioane de lei. Reamintim că Guvernul Ciolacu a mărit subvențiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei, deși se înregistraseră economii. Dacă aplicăm reducerea de 25% la bugetul total s-ar ajunge la 290 milioane de lei. Această valoare rămâne oricum foarte ridicată și nejustificată. Chiar dacă 2024 a fost an electoral, am observat că partidele au folosit subvențiile foarte limitat în campanie, preferând să declare fonduri private, care se rambursează la rândul lor. Așadar, subvențiile nici măcar nu sunt folosite pentru campanii, așadar un buget semnificativ nu este justificat.

În plus, observând precedentele, există o posibilitate foarte mare ca și în 2025 bugetul să fie mărit la loc prin rectificare bugetară. Probabil aceasta reducere este una amăgitoare, precum cea cu care s-a lăudat și premierul Florin Cîțu în 2020. După a declarat că va reduce subvențiile cu 30% în 2021, le-a mărit în cele din urmă de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, netransparent.

Pe lângă reducerea bugetelor pentru subvenții solicităm și responsabilitate din partea partidelor politice în cheltuirea acestor fonduri, precum și controale eficiente din partea Autorității Electorale Permanente. În 2024, aproape 60% din fonduri au fost cheltuite pentru presă și propagandă (214 milioane de lei în primele 11 luni ale anului), atât prin contracte netransparente care au șubrezit și mai tare independența presei, dar și în precampanie, pe materiale de propagandă stradală, fără niciun fel de transparență. În final, ca public, nu știm pe ce s-au dus acești bani. Poate cel mai important, campania de pe Tik Tok plătită de Partidul Național Liberal și folosită de Călin Georgescu (rămâne încă de văzut cum), arată că fondurile sunt cheltuite iresponsabil, pentru campanii care șubrezesc democrația și sunt controlate tardiv și limitat. Partidele ar trebui să ofere explicații publicului cu privire la contextul în care se realizează și plătesc astfel de campanii, iar AEP ar trebuie să se sesizeze dacă fondurile sunt cheltuite contrar legii.

Pentru a putea elimina din riscurile pe care finanțarea politică le aduce în acest moment, trebuie luate cât mai curând următoarele măsuri de ordin legislativ și instituțional:

• Reducerea bugetului pentru subvenții în 2025
• Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual pentru subvenții și reglementarea unor criterii mai previzibile. Momentan, alocarea se face potrivit rezultatelor de la alegerile parlamentare și locale, într-un interval bugetar anual de 0,01% – 0,04% din PIB. Însă această formulă lasă loc de foarte multă flexibilitate nedorită și poate conduce la aprobarea unor bugete mult mai mari decât cele din prezent. Alocările ar putea ajunge la aproape 700 de milioane de lei, dacă partidele și-ar aloca valoarea maximă. A se vedea o analiză mai detaliată cu privire la modele alternative de reglementare în raportul EFOR Subvențiile pentru partidele politice: experiența europeană și situația din România
• Elaborarea unor fundamentări solide cu privire la modul prin care se stabilesc bugetele anuale pentru subvenții. În general, valoarea a fost stabilită de către AEP (în al cărui buget se regăsesc aceste fonduri) raportat la anul precedent, ceea ce nu este nici pe departe un standard suficient. Până în acest moment, nu am văzut o motivare argumentată sau convingătoare cu privire la necesitatea acestor bugete anuale semnificative.
• Renunțarea de către guvern la practica nocivă de a modifica bugetele anuale în mod netransparent prin rectificări bugetare și reglementarea situațiilor în care se poate modifica bugetul anual. Reamintim că în 2021 s-a solicitat de către AEP suplimentarea bugetului până la 446 de milioane de lei, fără o motivare sau solicitare clară.
• Returnarea la buget a subvențiilor necheltuite la finalul anului.
• Transparentizarea contractelor prin publicarea tuturor prestatorilor de servicii, introducerea de raportări frecvente și marcarea tuturor materialelor de promovare. Trebuie continuată dezbaterea parlamentară cu privire proiectul PL-x nr. 516/2023 (blocat la Camera Deputaților din octombrie 2023), care ar introduce obligații pentru marcarea tuturor materialelor de publicitate politică și în afara perioadei de campanie electorală și ar obliga partidele să raporteze periodic cum se cheltuie acești bani.
• Consolidarea controlului acestor cheltuieli, inclusiv prin verificarea conținutului campaniilor de promovare pe care le desfășoară partidele politice, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Chiar dacă partidele decid cum cheltuie banii, corectitudinea raportărilor și respectarea condițiilor legale ar trebui stabilite prin controale riguroase, realizate la timp și nu ar trebui să se limiteze doar la verificarea financiară. Metodologia de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor de către AEP trebuie actualizată, iar instituția ar trebui să dea dovadă de mai multă eficiență în soluționarea sesizărilor venite de la terți.
• Trebuie modificate regulile privind propaganda electorală în campanie și perioada de precampanie – când se cheltuie foarte mulți bani în mod netransparent – și definiția materialelor de propagandă electorală, care sunt învechite și restrictive. Aceste reguli au permis în 2024 unor partide politice să abuzeze de reguli și de principiile finanțării transparente și corecte și să monopolizeze campania electorală.
• Consolidarea mecanismelor de verificare a fondurilor private care sunt aduse în campanii și ulterior rambursate. EFOR a arătat că la ultimele alegeri parlamentare au existat candidați care nu au înregistrat niciun venit în declarația de avere, dar au adus zeci de mii de euro în campanie, fonduri care sunt rambursate din bani publici”.