Dezvoltarea segmentului de prosumatori trebuie susţinută pentru acoperirea consumului propriu, însă extinderea nelimitată a acestuia generează costuri semnificative în piaţă, de până la 372 de lei pentru fiecare MWh introdus în reţea, costuri care vor fi suportate în final de consumatori, a declarat luni preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, Laurenţiu Urluescu, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate.
Asociaţia a lansat “Studiul privind evoluţia, cadrul de reglementare şi impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România”, realizat de ASC Xlaed Business Hub SRL.
“România a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puţin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producţia anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producţia totală de energie electrică a României”, susţin autorii studiului.
Cu rate medii anuale de creştere de peste 200% în perioada 2022-2024, România a depăşit ritmul pieţelor mature precum Germania, Spania sau Italia.
“Sigur, creşterea preţurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariţiei şi evoluţiei spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în reţea de către prosumatori s-ar obţine costul adiţional al fiecărui MWh produs de aceştia între 200 şi 372 lei/MWh, cost care în final este susţinut de consumatori”, a afirmat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, cu ocazia lansării studiului.
Pe de altă parte, el a subliniat că existenţa prosumatorilor pe piaţa internă de energie are multe efecte benefice.
“Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creşterea ponderii energiei regenerabile; potenţialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare şi stocare; accelerarea digitalizării şi adoptării de tehnologii noi. Totuşi, această evoluţie impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice şi ale plafonării preţurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piaţă, ce se întâmplă cu producţia distribuită, la ce concluzii se ajunge şi, mai ales, ce este de făcut în viitor”, a explicat Laurenţiu Urluescu.
În opinia sa, “nu se poate continua la infinit acest trend, fiindcă impactul în piaţă va fi din ce în ce mai mare”.
“După cum cunoaşteţi poziţia asociaţiei, toate propunerile noastre sunt de a modifica pentru viitor, nu pentru ce există deja instalat, fiindcă noi întotdeauna considerăm că schimbarea regulilor în timpul jocului este neetică şi neproductivă şi de aceea milităm ca orice modificare care este necesară pe partea de reglementare să se aplice pentru investiţiile viitoare”, a adăugat preşedintele AFEER.
Studiul arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori şi operatorii de reţea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Astfel, estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situaţia din 2024, cu tendinţă de creştere proporţională cu numărul de prosumatori conectaţi.
“Unul dintre cele mai controversate efecte, evidenţiat în studiu, este subvenţia încrucişată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt susţinute de ceilalţi clienţi din sistem. În condiţiile în care exceptarea de la plata dezechilibrelor se aplică instalaţiilor de până la 400 kW – cel mai ridicat prag din Europa – România se află la limita superioară a scutirilor permise de legislaţia europeană. În acest sens, poziţia ACER este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului (reţea, sistem, dezechilibre), iar scutirile ar trebui limitate la instalaţiile cu adevărat mici”, susţin autorii cercetării.
Reţelele de distribuţie din România, concepute iniţial pentru un flux unidirecţional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producţiei distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al reţelei, introducând fluxuri bidirecţionale şi provocări tehnice fără precedent.
În acest context, devine esenţială adoptarea unor reglementări dedicate care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în deplină aliniere cu Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III).
“Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic naţional. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic şi a pieţei de energie electrică”, susţine Laurenţiu Urluescu.
Potrivit cercetării, creşterea accelerată a numărului de prosumatori în România a produs modificări semnificative în piaţa de energie, cu efecte directe asupra funcţionării acesteia şi asupra activităţii furnizorilor.
“Această evoluţie contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziţiei energetice, însă amploarea şi ritmul creşterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil şi sustenabil pentru toţi participanţii la sistemul energetic”, notează autorii studiului.
Documentul analizează dinamica segmentului de prosumatori în România, impactul lor asupra sistemului energetic şi cadrul de reglementare actual, oferind exemple de bune practici şi recomandări tehnice şi economice.
| Știri BVB