FAIR MediaSind: “Giganţii IT, precum Google sau Facebook, nu sunt interesaţi de libertatea de exprimare, ci de bani”

“Inteligența Artificială(IA) nu se va substitui activității creatoare a jurnaliștilor” * “Un serviciu public media înseamnă un loc în care regăsim toate opiniile și care nu este influențat de policitieni”

Peste 40 de reprezentanţi din 24 de organizaţii afiliate la Federaţia Europeană a Jurnaliştilor au dezbătut, la Bucureşti, situaţia serviciilor publice de media, precum şi viitorul presei. Conferinţa cu tema Modernizarea serviciilor media prin inovaţie şi dialog a fost organizată în zilele de 4 şi 5 martie 2019, cu sprijinul Comisiei Europene și la inițiativa Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, în colaborare cu Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind. Au fost prezenţi preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Mogens Blicher Bjerregard, Preşedintele EURO-MEI, William Maunier, directorul EFJ, Renate Schroeder, directorul Eurovision News Exchange de la EBU, Justyna Kurczabinska, precum și reprezentanţi de la BBC, AGERPRES şi alte instituţii de prestigiu din Europa.  Principalele teme de discuţie -digitalizarea presei, independența instituțiilor de media, un loc important în cadrul dezbaterilor avându-l atacurile politice asupra independenței editoriale a jurnaliștilor. Una dintre cele mai discutate teme din prima zi a conferinței a fost cea legată de provocarea reprezentată de Inteligenţa Artificială (IA) asupra mass-media.

Inteligența Artificială(IA) nu se va substitui activității creatoare a jurnaliștilor, chiar dacă marii jucători de pe piața media vor fi tentați să folosească chiar roboți, în măsura în care aceștia vor fi disponibili, pentru a reduce costurile cu forța de muncă, au susţinut participanții la dezbateri. 

MediaSind susţine: “Pe de altă parte trebuie înțeles faptul că presa are nevoie de Inteligenţa Artificială, mai ales pentru a administra cantitatea imensă de informaţii existentă”.

Giganţii IT, precum Google sau Facebook, nu sunt interesaţi de libertatea de exprimare, ci de bani, iar aceste companii au propriile lor interese, iar printre ele nu se numără libertatea de exprimare, au opinat ziariștii prezenți. De aceea, există o nevoie enormă în presă de oameni care gândesc, tocmai pentru că inteligenţa artificială este în creştere.

Preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Mogens Blicher Bjerregard, a estimat că, în contextual dezvoltării Inteligenței Artificiale, războiul dintre mass-media de stat şi cea privată este foarte păgubos, pentru că le va îngenunchea pe amândouă, iar media produsă de industria IT va avea de câştigat în urma acestei rivalităţi. 

Claudia Nicolae, directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, consideră că adevărata provocare este aceea de a merge cu inovaţia pe calea pe care merg şi companiile private. “Cred că aceasta e adevărata provocare pentru noi: dacă reuşim să ne îndeplinim misiunea publică, din poziţia de agenţie naţională de ştiri, şi dacă putem să mergem cu inovaţia pe calea pe care merg companiile private. Cred că pentru noi aceasta este o provocare majoră. În aceste zile ne aflăm în faţa aniversării AGERPRES – pe 27 martie Agenţia împlineşte 130 de ani, deci are o istorie îndelungată de ştiri în spatele acestui nume, dar în fiecare an şi în fiecare zi suntem confruntaţi cu inovaţia realizată de companiile private, care pot absorbi pierderea tehnologiei. Putem şi noi să facem asta, dar vă adresez întrebarea: ‘Putem să ne realizăm misiunea noastră publică şi să fim în acelaşi timp competitivi?’, le-a spus ea jurnaliştilor.

Alţi participanţi au fost mai optimişti cu privire la rolul reprezentat de IA în media. Astfel, Gurdip Bangoo, de la BBC, crede că este mai puţin importantă platforma de transmitere, mai mult contează ca mesajul transmis să fie unul relevant.

“Întâi trebuie să creăm acea poveste extraordinară şi apoi luăm în considerare platforma”, a apreciat reprezentantul BBC. Acesta a arătat că există trei paliere de interes pentru digitalizarea mass-media de interes public: dezvoltarea platformelor de voce, concentrarea pe aplicaţiile mobile şi contracararea ştirilor false (fake news).

“Dacă nu ne conectăm cu tinerii, ieşim de pe piaţa de ştiri publice în 5 ani. Tinerii caută autenticul la ştiri“, a avertizat Gurdip Bangoo.

Un alt pericol pentru presa de interes public e reprezentat de cunoştinţele de limba engleză avansate în unele ţări europene, au arătat jurnalişti europeni. Mass-media publice din ţările care vorbesc bine engleza, precum România, vor înregistra o scădere a utilizatorilor, deoarece aceştia aleg să consume informaţia direct de la marii provideri de conţinut din spaţiul anglofon, care transmit în engleză, au susţinut aceştia.

Din partea Președinției Române la Consiliul UE a fost prezentă Oana Anghel, care a prezentat prioritățile Romaniei pe durata deținerii Preşedintiei, în vederea susținerii dezvoltării jurnalismului de calitate în Uniunea Europeană, precum și apărarea libertății de exprimare a jurnaliștilor din România: “Având ca motto Coeziunea, o valoare comună europeană, Preşedinţia Română are ca prioritate dezvoltarea unui jurnalism de calitate la nivelul Uniunii. Ţinând cont de modul în care dezvoltarea IT a însemnat o schimbare în managementul, diseminarea, crearea și monetizarea conținutului jurnalistic și cultural, ne dorim îmbunătățirea competivității dintre creatori şi presă. În acest sens am reușit obținerea acordului politic și a validării pachetului de compromis a statelor membre privind Directiva Drepturilor de Autor, care va fi aprobată într-o sesiune plenară în martie, iar în Consiliu se afla pe una dintre agendele lunii aprilie. Dupa cum foarte bine ştiți, continuăm lupta privind combaterea știrilor false și a dezinformării online, urmând să fie aprobate, pe durata Preşedinţiei noastre, Concluziile Consiliului privind pachetul Comisiei Europene “Garantarea unor alegeri europene libere și corecte”, în contextul alegerilor europarlamentare. De asemenea, România acordă o atenție deosebită și fenomenului Media Literacy (Educatie Media) și credem cu tărie că elaborarea unui ghid unic la nivelul Uniunii ar putea constitui un suport real pentru profesori în sălile de clasa, motiv pentru care și acest aspect se află pe agenda urmatoarelor reuniuni ministeriale.”

Situația conflictuală din Televiziunea Română dezbătută de liderii organizațiilor europene

În a doua zi de dezbateri, cea mai aprinsă temă a fost Serviciile publice de media sub atac în Europa. Președintele FAIR – MediaSind, Leonard Pădureț, a prezentat situația conflictuală existentă în Societatea Română de Televiziune din cauza “lipsei unui real dialog social, a lipsei de transparanță a modului de cheltuire a banilor publici precum și a situației nerespectării prevederilor legale cu privire la sănătatea și securitatea în muncă. De asemenea, tratamentul discriminatoriu existent în SRTV față de proprii angajați și față de organizații sindicale din instituție trebuie să înceteze deîndată”. Acesta a arătat că FAIR-MediaSind a prezentat acest caz Comisiei Europene și liderilor organizațiilor internaționale din cultură și mass-media, în cadrul ședinței Comitetului de Dialog social pe domeniul audiovizual al CE ce a avut loc în data de 1 martie 2019, la Bruxelles.

Invitat la dezbateri, reprezentantul Salariaților din Consiliul de Administrație al SRTV, jurnalista Monica Ghiurco, a prezentat o amplă analiză a situației instituției publice: “S-au făcut și se fac lucruri extraordinare în Televiziunea Română, pentru că profesionalistul e acolo, la post și își face treaba admirabil, de cele mai multe ori sacrificând resursele personale pentru ca rezultatul să fie imbatabil. Acestui sacrificiu personal i se contrapun acum excesele de ordin managerial. (…)Și dacă astăzi vorbim despre suspiciuni de abuz în serviciu și de excese manageriale pe care o comisie parlamentară de anchetă le va investiga, este un semnal clar că nu mai este nimeni dispus să continuie în aceeași manieră de lucru: nici decidentul politic, Parlamentul, și cu atât mai puțin noi, cei 7 membri din Consiliul de administrație – majoritatea membrilor – care au semnalat public aceste probleme. Ca să fie cu adevărat independentă și credibilă, TVR trebuie să funcționeze în condiții de transparență și absolută legalitate. Să elimine arbitrariul din procesul decizional intern și să dea utilitate și apreciere corecte valorii profesionale a fiecăruia dintre angajații săi.”

Referitor la modul în care conducerea SRTV înțelege să dialogheze cu partenerii sociali, aceasta a spus: “Știm cu toții că garanția performanței și independenței profesionale este dată în proporție covârșitoare de confortul material al salariatului, iar atunci când Guvernul României vine cu stimulente de ordin financiar pentru diverse categorii de salariați, nu este admisibil ca aplicarea legii să fie negociată în TVR de un sindicat care și-a pierdut reprezentativitatea din varii motive. Iar aici este responsabilitatea MediaSind să vină cu alternativa viabilă”.

În finalul declarației, reprezentantul CA a mulțumit pentru sprijinul arătat de Federația Europeană a Jurnaliștilor Televiziiunii Române: “Aceasta este marea miză în acest moment, când bătălia pentru TVR este de fapt bătălia pentru România și pentru Europa, amenințată azi de dezordinea informațională. Serviciile media publice trebuie să fie reperul. Salutăm sprijinul arătat de FEJ și suntem mândri că suntem parte a familiei europene. Sperăm noi, printre premianți, nu printre repetenți.”

Președintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind și președinte executiv al FAIR-MediaSind, Cristi Godinac, a mulțumit liderilor FEJ și UNI-Europa pentru sprijinul constant acordat de-a lungul timpului în apărarea drepturilor jurnaliștilor români. Liderul sindical a susținut că problema principală a celor două instituții naționale de radio și televiziune este transformarea lor, prin eliminarea taxei tv, din servicii publice în instituții de stat aflate la cheremul Ministerului de Finanțe și al politicienilor: “Singurii apolitici din Consiliul de administrație sunt cei doi reprezentanți ai salariaților, aleși prin vot secret. Ceilalalți 11 aparțin clasei politice, iar acest lucru este periculos pentru democrație.

Televiziunea Română are urgent nevoie de un profesionist care să respecte meseria de jurnalist!”

Referitor la actualul conflict din Televiziunea Română, președintele SRJ MediaSind, Cristi Godinac, a susținut că singura rezolvare a acestuia este demiterea de urgență a actualului Președinte Director General al SRTV, Doina Gradea: “Ceea ce se întâmplă acum în TVR este de domeniul absurdului. De aproximativ un an, angajații SRTV sunt umiliți și jigniți de un președinte- director general cu apucături dictatoriale. Atât SRJ MediaSind filiala TVR, cât și Federația FAIR -MediaSind au votat, cu unanimitate, solicitarea către Parlamentul României de a o demite urgent pe Doina Gradea din funcția de Președinte-Director general. Acesta a enumerat motivele acestei decizii, pornind de la jignirea propriilor angajați, încălcarea prevederilor legislației muncii, a Contractului Colectiv de Muncă din SRTV, a HG 714 privind delegările și, nu în ultimul rând, a deselor acuzații de cenzură: “Televiziunea Română are urgent nevoie la conducere de un profesionist care să înțeleagă și să respecte libertatea de exprimare și meseria de jurnalist. Pentru acest motiv, vă cerem sprijinul ca în următoarele zile, să transmiteți Președinției Române, Parlamentului și Guvernului Român solicitarea de demitere a șefei TVR”.

Președintele FEJ s-a arătat îngrijorat de problemele semnalate și a promis tot sprijinul organizației și a membrilor afiliați pentru soluționarea conflictului din Televiziunea Română: “Un serviciu public media înseamnă un loc în care regăsim toate opiniile și care nu este influențat de policitieni. Ceea ce mă îngrijorează este că politicienii sunt tot mai interesați să influențeze conținutul furnizat de serviciul public. Este îngrijorător și trebuie să găsim soluții pentru ca presa publică să rămână independentă de politică. (..) Cei care ar trebui să fie parte a soluției sunt liderii pentru că azi tot mai mulți lideri de stat alimentând o atmosferă în care presa este demonizată. Ei spun că au grijă de jurnaliști, că e nevoie de presă liberă și libertate de exprimare și apoi spun că jurnaliștii ar trebui să aibă grijă cum se poartă și ce relatează. Trebuie să le spun liderilor statelor că nu avem nevoie de lecții de la ei. Știm care ne sunt îndatoririle, știm că trebuie să respectăm reguli, știm toate acestea. Ce avem nevoie de la ei este să ne protejeze, să creeze un mediu propice pentru presă liberă, în care jurnaliștii să-și poată face meseria. Sigur că e datoria noastră să fim profesioniști și să furnizăm jurnalism de calitate”.