- La Evaluarea Națională 2024, unui elev din București, care a decis să conteste nota inițială obținută la proba de Limba și literatura română, i s-a diminuat nota de la 9,20 (din media notelor 9,40 și 9:00) la 8,25 (din media notelor 8,50 și 8,00).
- Pe baza borderourile depuse la proces, în dosar, de Minister, reprezentanții elevului au constatat erori de punctare la itemi obiectivi (gramatică), care i-au diminuat nota finală cu 0,90 puncte.
Familia unui elev din București, care a susținut Evaluarea Națională anul trecut și a primit o notă eronată în urma contestației la proba de Limba și literatura română, continuă acțiunea în instanță împotriva Ministerului Educației, prin care cere corectarea notei și atrage atenția asupra necesității revizuirii procedurilor de evaluare în vigoare și în prezent, potrivit unui comunicat transmis de avocatul Victor Stănilă.
Curtea de Apel București, ca primă instanță, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, deși probele depuse evidențiază deficiențe semnificative în procesul de corectare a lucrărilor de la Evaluarea Națională 2024, chiar și în etapa de soluționare a contestațiilor unde Ministerul Educației susține că notarea se face „cu strictețe, în baza baremului și a procedurilor clare”.
Anul trecut, după publicarea rezultatelor la Evaluarea Națională, un elev din București a decis să conteste nota inițială obținută la proba de Limba și literatura română, de 9,20 (din media notelor 9,40 și 9,00), ajungând apoi, după soluționarea contestației, la 8,25 (din media notelor 8,50 și 8,00). Familia elevului, comparând baremul oficial cu răspunsurile corecte din lucrare, a sesizat erori obiective de punctare și, pentru că nu se putea face o evaluare suplimentară (nu se întrunea pragul pentru recorectare de 1 punct), a solicitat în instanță, îndreptarea erorilor materiale evidente, mai exact corectarea obiectivă și integrală a punctajului conform baremului, fără reevaluare subiectivă.
Solicitarea a avut în vedere că s-au constatat erori la itemi obiectivi (gramatică) ceea ce arată că nota finală a fost afectată de greșeli materiale, precum omiterea punctării unor pagini suplimentare sau transcrieri eronate în sistemul informatic.
Spre exemplu, la Subiectul B8, item 3, (vezi foto anexată) în care s-a cerut elevilor să scrie, în spațiile libere, forma corectă a cuvintelor subliniate într-un enunț, elevul a ales varianta corectă “negri”, răspuns pentru care a primit zero puncte în loc de 1 punct. Baremul stabilea că se acordă câte 1 punct pentru completarea enunțului cu fiecare formă corectă (să descrii, complecși, negri, ai, întâlnite, membrii). Profesorul evaluator a acordat zero puncte în loc de 1 punct aferent cuvântului negri indicat corect de elev la pagina 8 pct. 8 din lucrare.
Un alt exemplu este la Subiectul B7, item 2, (vezi foto anexată) în care se cerea elevilor să transcrie propozițiile subordonate dintr-o frază dată, cu precizarea acestora, evaluatorul a acordat 2 puncte în loc de 4 puncte, deși elevul a rezolvat conform baremului, transcriind propozițiile subordonate și precizând corect felul acestora – completivă directă și circumstanțială de mod. Baremul prevedea acoodarea a câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții subordonate (2 x 1 punct = 2 puncte): „să strige” – completivă directă; „cât îl țineau puterile” – circumstanțială de mod. Elevul a tratat subiectul în paginile suplimentare ale lucrării și din eroare, răspunsul corect nu a fost operat în platforma destinată evaluării digitale pentru a fi punctat în integralitate. Iar acestea sunt doar două exemple de erori.
„În total, sunt 90 de puncte (sutimi) care nu au fost acordate, potrivit documentelor depuse la dosar de către Ministerul Educației. Astfel, s-a dovedit că a fost o eroare de 90 de puncte (sutimi) în minus, la subiecte cu itemi cu răspuns obiectiv, pentru care, conform Procedurii de secretizare și securizare, încărcare și colectare, evaluare a lucrărilor scrise și de soluționare a contestațiilor, dacă există diferențe de notare între cei doi profesori evaluatori, aplicația va sesiza acest lucru, iar profesorii evaluatori au obligația de a verifica rezultatul evaluării. Dar, în cazul acestui elev din București, acest lucru nu s-a întâmplat ”, a declarat Victor Stănilă, managing partner Victor Stanila Law Office, avocat în acest dosar.
Inițial, Ministerul s-a apărat întocmind în fals un Procesul Verbal prin care semnatarii acestuia au atestat că au verificat lucarea și că nu au existat erori materiale. Cu toate acestea, instanța a obligat Ministerul să depună și Borderoul-individual de evaluare și de notare defalcat pe itemi – ce conține punctajul fiecărui profesor evaluator acordat pe fiecare item (cerință) de concurs conform Baremului – din care a reieșit punctajul acordat eronat. Prin urmare, familia a formulat plângere penală pentru infracțiunile de fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, abuz în serviciu pentru refuzul de îndreptare a notei, neglijență în serviciu împotriva profesoarei care a omis să completeze în mod corect punctajul în aplicația informatică.
„Acest caz nu este despre un punct în plus sau în minus. Este despre eșecul unui sistem educațional care decide viitorul academic al zecilor de mii de copii. Sute, poate mii de elevi sunt descurajați să conteste o notă pe care o consideră nedreaptă, de teamă că ar putea pierde și mai mult. Efectul psihologic și juridic al unui sistem care pedepsește inițiativa corectă este devastator pentru copii și pentru încrederea publică, iar dacă erorile flagrante nu sunt recunoscute și corectate, transmitem tinerelor generații că nu contează cât de bine înveți, ci cât de norocos ești. Justiția în educație nu înseamnă doar acces egal la învățătură, ci și tratament corect în evaluare. Dacă o lucrare greșit notată nu poate fi corectată obiectiv, vorbim despre o formă de discriminare instituționalizată. Instanța are, în acest caz, nu doar rolul de arbitru între părți, ci și o responsabilitate față de un principiu fundamental: dreptul la o evaluare corectă”, spune avocatul Victor Stănilă.
Erorile au fost generate de un cadru didactic ce nu făcea parte din corpul profesorilor evaluatori
Deși a fost primul an în care s-a corectat digitalizat, în loc să își ia măsuri suplimentare de siguranță, Ministerul a permis în continuare unor profesori care nu fac parte din corpul național al profesorilor evaluatori să corecteze lucări în contestație, ca în cazul de față. Mai mult, platforma digitală de corectare, care ar fi trebuit să semnaleze diferențele între evaluatori și să declanșeze procedura de verificare și-a dovedit ineficiența.
„Cazul readuce în discuție nevoia urgentă de reformare a procedurilor de evaluare, creșterea calității formării profesorilor evaluatori, precum și asigurarea unor mecanisme transparente și funcționale pentru corectarea greșelilor. În lipsa unor măsuri ferme, încrederea în sistemul de evaluare națională riscă să fie profund afectată. În acest caz, nu vorbim despre opinii subiective de evaluare, ci despre erori dovedite pe itemi obiectivi, cu răspunsuri reglementate clar de barem. Este evident că procedura a funcționat defectuos, afectând în mod direct viitorul educațional și dezvoltarea emoțională a elevului”, mai declară avocatul Victor Stănilă.
Curtea de Apel București, ca primă instanță, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Urmează recursul.
„Vom continua această luptă în instanță nu doar pentru corectarea unei nedreptăți punctuale, ci pentru a proteja dreptul fiecărui elev la o evaluare corectă și obiectivă. Dacă acceptăm ca erorile evidente să rămână nereparate, compromitem întregul sens al contestației și încrederea publicului în sistemul de educație”, conchide avocatul Victor Stănilă.
Acesta este avocat de drept civil și dreptul afacerilor. Victor Stănilă are dublă pregătire, în drept și economie, și o experiență de peste 17 ani pe piața de capital.
| Știri BVB