Fără reforme, ponderea investițiilor străine directe în PIB ar putea să scadă spre nivelul din perioada Marii Recesiuni (Andrei Rădulescu)

Autor: Andrei Rădulescu

Climatul macroeconomic din România s-a deteriorat pe parcursul ultimelor trimestre, evoluție determinată de intensificarea deficitelor gemene (bugetar și de cont curent) și de tensiunile politice interne, într-un context internațional caracterizat prin riscuri și provocări fără precedent pe parcursul ultimelor decenii.

Nivelul cumulat foarte ridicat și nesustenabil al deficitelor gemene în PIB, coroborat cu persistența tensiunilor politice interne au contribuit la deteriorarea încrederii capitalului străin în potențialul economiei naționale.

Astfel, ponderea intrărilor de investiții străine directe în PIB s-a diminuat în România de la 2,1% în 2023 la doar 1,6% în 2024, potrivit datelor publicate recent de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Este cel mai redus nivel din anul pandemic 2020 (când s-a înregistrat o valoare de 1,4%), după cum se poate observa în graficul de mai sus.

În 2024 ponderea intrărilor de investiții străine directe în PIB în România s-a situat peste nivelul mediu din Uniunea Europeană (1,4%), dar a fost inferioară nivelurilor înregistrate în Ungaria (2,6%) și Cehia (2,9%).

Atrag atenția cu privire la tendința de deteriorare pentru ponderea intrărilor de investiții străine directe în PIB după incidența Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară de după Al Doilea Război Mondial), evoluție determinată de discontinuitatea reformelor structurale și implementarea de politici economice pro-ciclice, factori cu impact nefavorabil pentru competitivitatea internațională.

Astfel, în perioada 2010-2024 (ultimii 15 ani) ponderea intrărilor de investiții străine directe în PIB a înregistrat un nivel mediu de 2,2% în România, similar cu cel din Uniunea Europeană, dar inferior celor din Polonia (2,9%), Cehia (3,0%) și Ungaria (2,5%).

Totodată, subliniez faptul că în perioada 2021 – 2024 (după incidența pandemiei coronavirus, cea mai severă criză sanitară pe plan mondial în ultimul secol) ponderea intrărilor de investiții străine directe în PIB în România a înregistrat un nivel mediu de 2,5%, inferior celor din Polonia (3,3%), Cehia (2,9%) și Ungaria (3,7%).

Nu în ultimul rând, potrivit bazei de date a băncii centrale, intrările de investiții străine directe în România au scăzut cu o rată anuală de aproximativ 13% la 1.984 milioane EUR în perioada ianuarie – aprilie 2025.

În acest context, atrag atenția cu privire la faptul că tendința de deteriorare pentru ponderea investițiilor străine directe în PIB în România va continua dacă nu vor fi accelerate reformele structurale.

Aceste reforme sunt necesare mai mult ca oricând în perioada de după 1989, atât pentru ajustarea deficitelor gemene, cât și pentru încorporarea progresului tehnologic, inclusiv prin accentul pe cercetare și dezvoltare.

Subliniez faptul că investițiile străine directe au o contribuție importantă la procesele de creștere și dezvoltare economică. Cele mai recente date disponibile indică un nivel al raportului stocuri de investiții străine directe în PIB de 46,0% pe plan mondial și de 59,0% în Uniunea Europeană în anul 2024.

În România stocul de investiții străine directe în PIB s-a situat la aproximativ 34% anul trecut, nivel cu mult sub cele din țările din regiune: Polonia (38%), Cehia (62,6%) și Ungaria (52,5%).