Februarie 2022 – Dobânda pe termen lung pentru România a ajuns la 5,60%

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a ajuns în luna februarie 2022 la 5,60%, potrivit datelor medii lunare publicate de Eurostat. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite și-a reluat avansul, după staționase în prima lună a anului la nivelul de la finalul lui 2021 (5,37%).

Evoluția dobânzilor la creditele luate pe termen lung a fost crescătoare în țări membre din afara Zonei Euro care au regim valutar similar cu al nostru precum Ungaria (de la 4,71% la 4,86%) și Croația (de la 0,69% la 1,23%) dar s-a stabilizat după creșterile semnificative din ianuarie 2022 în cazul Poloniei (de la 4,00% la 3,95%, după ce la finele lui 2021 era 3,35%) și Cehiei (de la 3,12% la 3,03%, față de 2,62% în urmă cu două luni). Cu moneda legată de euro și aflată pe calea trecerii la moneda unică în 2024, Bulgaria a înregistrat în februarie 2022 o majorare modică, de la 0,57% până la 0,61% (era doar 0,15% în septembrie 2021).

De reținut, media UE a crescut semnificativ față de luna precedentă, la nivelul de 1,22%, iar trendul general din Zona Euro a fost de avans rapid, de la 0,14% în decembrie 2021 spre 0,40% în ianuarie 2022 și 0,77% în februarie 2022. Cele mai scăzute dobânzi au fost consemnate de Germania (+0,15%), Olanda (+0,24%) și Luxemburg (+0,40%).

Li s-au alăturat, cu valoare pozitivă minimală, Danemarca (+0,46%), Finlanda (+0,51%) și Austria (+0,54%) și Suedia (+0,61%). Acompaniate din fostul bloc estic de Slovenia (+0,70%) și Slovacia (+0,71%). Lituania reprezintă un caz special, nivelul fiind „înghețat” administrativ la 0,16% de un an de zile.

Astfel, România a păstrat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, iar distanța de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar, redusă la începutul anului curent, s-a menținut. În pofida temperării evoluției costurilor de împrumut în ultimele luni, ar trebui să îngrijoreze apropierea datoriei publice de pragul de 50% din PIB.

Ecartul costurilor de împrumut s-a păstrat la aproximativ 15% în raport cu următoarea clasată, Ungaria, la circa 40% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și la aproape 85% în raport cu Cehia, țările la care ne raportăm îndeobște pentru poziționarea în regiune.

În fine, ar fi de menționat trendul de creștere a mediei lunare, după cum se vede din infografic. Datele din 16 martie 2022 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,40% (sursa tradingeconomics.com). Creșterea lunară a fost de 0,71% iar cea pe ultimele 12 luni de 3,19%. Totodată, prognoza indică un nivel de 6,67% pentru finalul T1 2022 și o majorare la 7,06% în următoarele 12 luni, ceea ce va însemna costuri mai mari la împrumuturile de pe piețele internaționale.

 Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani. Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință. Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state.

Autor Dan Pălăngean