FED a creat 39% din toți „dolarii” din economie în 2020, creând mai mulți bani decât în ​​aproape o sută de ani de existență

(Articol preluat din AustrianCenter.com)

Coronavirusul ne-a dominat viața în ultimele luni. Măsuri radicale au fost luate de politicieni sub formă de blocaje pentru a contracara pandemia.

Dar ar trebui să recunoaștem că, chiar dacă coronavirusul este o provocare (majoră) pentru noi, trebuie să păstrăm întotdeauna o viziune holistică asupra evenimentelor mondiale. Așa cum există factori epidemiologici de luat în considerare în această criză, există și factori economici, sociali, culturali, politici și alți factori de sănătate.

Tocmai acești alți factori sunt uitați atât de des în raportarea pe timp de panică, în urmărirea constantă și maniacală a numărului actual de infecții.

Politica monetară este al doilea instrument principal, alături de politica fiscală, folosit de guverne pentru a influența activitatea economică. Când apare o criză, o economie este stimulată fie de bugetul de stat – care apare de la contribuabili – fie în tăcere prin expansiunea monetară. Fie prin scăderea ratelor dobânzii, prin emiterea de titluri garantate de guvern, fie chiar prin achiziționarea de obligațiuni corporative, băncile centrale măresc masa monetară în economie. Încă de la începutul crizei, Rezerva Federală SUA a făcut toate cele de mai sus.

Una dintre cele mai populare măsuri ale ofertei de bani utilizate de economiști este M1. Se compune din cele mai lichide active. Cu alte cuvinte, cele mai ușor schimbabile active sunt utilizate ca plată pentru bunuri și servicii. După cum arată datele Trading Economics, Fed a creat 39% din toți „dolarii” din economie în 2020. În 2020 Fed a creat mai mulți bani decât în ​​aproape o sută de ani de existență.

Eficacitatea politicii monetare are granițele sale. Oricât de bună ar părea la prima vedere, crearea de bani „din nimic” nu aduce prosperitate. Este adevărat, inflația încă nu a început să ne lovească. Dar, uitându-ne mai departe de prețurile activelor, putem vedea că rata inflației scăzută este mascată de inflația prețului activelor. Chiar și cu scăderea accentuată a PIB-ului și cu o rată a șomajului care depășește dublul ratei înainte de începerea crizei, S&P 500 este cu peste 10% mai mare decât în ​​ziua pandemiei. Acest lucru arată, de asemenea, cine profită de răspunsul economic la criza COVID-19: cei cu active, adică cei deja bogați oricum. Între timp, clasele mijlocii și inferioare pierd, fie că își închid afacerile, fie că sunt blocați în șomaj sau în scheme de muncă pe termen scurt. Astfel, războinicii egalității din elita politică continuă să crească inegalitatea economică în lupta împotriva Coronavirusului.