Update articol:

Fermierii români cer la Strasbourg redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol al acordului UE-Mercosur

Fermierii români cer la Strasbourg redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol al acordului UE-Mercosur
 - poza 1

Fermierii români cer amânarea intrării în vigoare a acordului Mercosur până la obţinerea unei forme acceptate de organizaţiile profesionale din agricultură şi tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică.

O delegaţie a fermierilor din România, formată din peste 200 de participanţi, participă miercuri la protestul de la Strasbourg pentru a solicita politici agricole şi comerciale aplicabile în practică, “nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control”, se arată într-un comunicat al Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC).

“Această mobilizare se înscrie în linia poziţiei exprimate de Copa-Cogeca, care a anunţat sprijinul oficial pentru demonstraţia de la Strasbourg din 20 ianuarie şi a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerţ echitabil şi transparent, precum şi o simplificare reală şi certitudine juridică pentru fermieri. Împreună, cerem excluderea agriculturii din mecanismul CBAM (Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului, n.r.) şi respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Solicităm menţinerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflaţiei şi o simplificare reală a PAC. Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora şi punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, susţin membrii AAC.

În ceea ce priveşte acordul UE-Mercosur, AAC solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol, întrucât clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcţionează.

“Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilităţile sunt fragmentate între instituţii. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obţinerea unei forme acceptate de organizaţiile profesionale din agricultură şi tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică”, potrivit comunicatului.

AAC solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licenţiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele Mercosur, ca instrument de control al volumelor, trasabilităţii şi conformităţii. De asemenea, cer interzicerea revânzării materiei prime din state terţe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru.

“Este necesară o etichetare corectă şi vizibilă pentru consumatori, prin menţionarea clară a originii reale a produselor şi a statului terţ de provenienţă, pe baza unor reguli uniforme şi a unor controale efective pe întreg lanţul de comercializare. În acest sens, se impune modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit şi produselor provenite din state terţe, pentru a preveni concurenţa neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale şi de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană”, transmit fermierii.

Totodată, aceştia solicită crearea unei structuri reale de securitate, siguranţă şi control pentru importurile agricole, cu coordonare instituţională şi sisteme digitale funcţionale.

“Se impune recunoaşterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcţionează în practică. Analiza bazată pe Access2Market şi Eurostat arată că: pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021-2024. România nu dispune de raportări cantitative pe produs şi autorităţile au competenţe de control fragmentate între: Vamă (Ministerul Finanţelor), Comerţ (Ministerul Economiei), Agricultură (MADR), INS – care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină ineficienţa clauzelor de salvgardare. Solicităm crearea unei structuri reale de securitate, siguranţă şi control pentru importurile agricole, cu coordonare instituţională şi sisteme digitale funcţionale. Comerţul liber fără date, fără control şi fără standarde egale nu este comerţ liber, ci dumping mascat!”, susţin aceştia.

Peste 200 de fermieri din România participă marţi la protestul de la Strasbourg, alături de organizaţiile europene reunite sub umbrela Copa-Cogeca, pentru a cere politici agricole şi comerciale aplicabile în practică, nu decizii luate pe hârtie.

Acordul creează una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume între Uniunea Europeană, Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay, reprezentând peste 700 de milioane de consumatori. Graţie Mercosur, UE ar putea să exporte mai multe maşini, utilaje, vinuri şi băuturi spirtoase în America Latină, facilitând în acelaşi timp intrarea în Europa a cărnii de vită, zahărului, orezului, mierii şi soia din America de Sud.

Deputaţii europeni nu vor vota asupra întregului acord Mercosur decât în lunile următoare, dar ar urma să voteze miercuri asupra unei posibile sesizări la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). În cazul unui vot pozitiv, CJUE va examina compatibilitatea acordului cu tratatele. Dacă avizul curţii este negativ, acordul poate intra în vigoare doar dacă este modificat.