Revizuirea ascendentă a deficitului bugetar al României pe 2025 evidențiază provocarea de a stopa deteriorarea severă a finanțelor publice și de a implementa măsuri de consolidare necesare pentru a reduce deficitele fiscale mari și a stabiliza datoria pe termen mediu, a transmis, astazi, Fitch. Măsurile fiscale suplimentare se pot confrunta cu provocări de implementare, pe fondul oboselii de consolidare, al creșterii economice reduse și al incertitudinii politice persistente, arata agentia.
Conform rectificării bugetare din 1 octombrie, deficitul din acest an va fi de 8,4% din PIB, în creștere față de 7% vizat în bugetul din februarie, scrie Fitch: “Deși acest lucru surprinde o performanță oarecum mai slabă a veniturilor (excluzând măsurile din pachetul fiscal din iulie), principalele ajustări sunt la cheltuieli (în creștere cu 27,8 miliarde RON sau 1,6% din PIB-ul prognozat de Fitch), în special plăți mai mari ale dobânzilor, precum și cheltuieli cu asistența socială și sănătatea, mai arata agentia de rating. Datele bugetare lunare arată că deficitul din ianuarie-august a fost de 86 de miliarde RON (4,6% din PIB-ul proiectat de Fitch pentru 2025), similar în termeni de PIB cu aceeași perioadă din 2024.
Rectificarea bugetară înseamnă că deficitul fiscal general al României, în termeni cash, va scădea cu doar 0,3 puncte procentuale de la 8,7% din PIB în 2024 (deficitul primar va scădea cu 1,1 puncte procentuale). Acest lucru se întâmplă în ciuda înghețării inițiale a cheltuielilor anunțate în ianuarie 2025 de guvernul anterior și a pachetului fiscal din iulie (al cărui impact a fost estimat inițial la 1,1% din PIB) introdus de noua coaliție. Acest lucru subliniază provocările reprezentate de presiunile asupra cheltuielilor sociale, costurile mai mari de împrumut și creșterea economică lentă pentru realizarea unei reduceri a deficitului în concordanță cu stabilizarea datoriei guvernamentale pe termen mediu.”
Previziunile actualizate ale Fitch prevăd că deficitul bugetar general ESA pentru 2025 se va reduce la 8,5% din PIB, față de recordul de 9,3% de anul trecut. Deficitul inițial foarte ridicat înseamnă că anticipăm scăderi doar la 7% în 2026 și 6,5% în 2027. O traiectorie mai accentuată a deficitului și o creștere modestă (0,7% în 2025, ajungând la 1,2% în 2026 și 2027) duc la o creștere rapidă a datoriei bugetare de la 54,8% în 2024 la 59% (chiar peste mediana categoriei „BBB”) în 2025 și la 65,6% în 2027, cu peste 10 puncte procentuale peste mediana prognozată „BBB”.
Perspectivele de reducere a deficitelor și de stabilizare a datoriei sunt esențiale pentru rezolvarea Perspectivei Negative privind ratingul „BBB-” al României, confirmată pe 15 august, potrivit Fitch. Guvernul a formulat măsuri suplimentare de consolidare, inclusiv un al doilea pachet axat pe reduceri de cheltuieli, în principal la nivelul administrațiilor locale. O prelungire a înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026 este deja legiferată, iar guvernul a indicat că un al treilea pachet fiscal ar putea fi prezentat în această lună. Având în vedere amploarea deficitului și procesul de consolidare multianual, o provocare cheie este consolidarea credibilității politicii fiscale, în special după revizuirile repetate ale obiectivelor fiscale din 2024, care au dus la creșterea deficitului bugetar de la o țintă inițială de 5% la un nivel real de 8,7% în termeni monetari. Pachetele suplimentare ar trebui să sublinieze angajamentul larg al guvernului față de reducerea deficitului.
Este probabil să existe riscuri de implementare, mai adauga agentia: “Unele măsuri propuse în cel de-al doilea pachet, inclusiv reducerile pensiilor speciale, sunt supuse revizuirii de către Curtea Constituțională. Incertitudinea politică s-a diminuat considerabil de la alegerea președintelui Nicușor Dan în luna mai și de la formarea unui guvern cu o majoritate confortabilă, dar sprijinul pentru măsurile fiscale suplimentare nu este garantat, având în vedere costurile politice și potențiala rezistență. Prim-ministrul Ilie Bolojan a amânat o propunere de reducere a cheltuielilor administrative cu cel puțin 10% din cauza opoziției partenerilor de coaliție.
Ținta de deficit revizuită pentru 2025 a fost convenită de Comisia Europeană, care a cooperat la conceperea ajustării fiscale a României. Disponibilitatea fondurilor UE (finanțarea prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare totală de 21,6 miliarde EUR sau 6,1% din PIB-ul estimat pentru 2025) va oferi singurul stimul anticiclic semnificativ, stabilind un prag minim pentru ratele de creștere a PIB-ului pe termen scurt. În plus, România va apela la instrumentul financiar Acțiunea de Securitate pentru Europa.
Condițiile de împrumut s-au îmbunătățit, odată cu reducerea incertitudinii politice și creșterea apetitului investitorilor pentru activele piețelor emergente. România a emis trei euroobligațiuni pe 2 octombrie în valoare de 4 miliarde EUR, cu scadențe la șapte, 10 și 20 de ani, cu un randament mediu de 6,1%. Menținerea încrederii pieței rămâne importantă pentru finanțarea deficitelor duble ale României.”
| Știri BVB