Fitch Ratings menţine ratingurile Băncii Transilvania

Fitch Ratings a afirmat ratingul IDR (Long-term Issuer Default Rating) pentru finanțări pe termen lung al Băncii Transilvania (BT) la ‘BB+’, cu perspectiva stabilă, precum și nivelul ratingurilor de viabilitate (VR) ale BT, la ‘bb+’, potrivit unui comunicat al Băncii Transilvania.

Acțiunile de rating sunt:

* IDR pe termen lung în valută: afirmat la ‘BB+’; perspectiva stabilă

*IDR pe termen scurt în valută: afirmat la ‘B’

*Ratingul de viabilitate: afirmat la ‘bb+’

*Ratingul de sprijin: afirmat la ‘5’

*Plafonul ratingului de sprijin: afirmat la ‘fără plafon’

La finalul săptămânii trecute, Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit, perspectiva de rating, de la „stabilă” la „negativă”, pentru primele două bănci din România, Banca Comercială Română SA (BCR) şi BRD-Groupe Societe Generale SA (BRD), informează un comunicat de presă al Fitch.

Oficialii Băncii Transilvania au reacţionat dur la apariţia OUG 114/2018, care taxează băncile. Aceştia au spus: “Vedem că suntem penalizați suplimentar cu o taxa pe active, care, în opinia noastră, înseamnă naționalizarea profiturilor, chiar dacă Banca Transilvania a oferit deja discount la active sau am lucrat cu marja redusă, impusă de Stat. Aceasta, după ce am investit aproape 2 miliarde lei în discounturi la credite în programele de conversie din franci elvețieni destinate clienților Volksbank România și Bancpost și după ce am susținut programele Statului Român – Prima Casă, Start-Up Nation și cele ale FNGCIMM. Contrar opiniilor recente privind reticența băncilor în creditarea businessurilor românești, ele au continuat să susțină antreprenorii. De exemplu, în ultimii 3 ani Banca Transilvania a acordat 7 miliarde lei credite noi pentru peste 50.000 de IMM-uri și microinterprinderi locale. Acum, noi, împreună cu aceste IMM-uri și alături de populație, vom suporta costurile taxei.

În acest context, având în vedere incertitudinea generată de discuțiile legate de această taxă, precum și turbulențele econonomice pe care taxarea suplimentară le va aduce, nu avem intenția să continuăm planul de achiziții în România, așa cum ne propusesem. (…) În continuare, sunt puține informații în legătură cu taxa pe active, atât referitor la baza impozabilă, cât și legat de modalitatea de aplicare, iar Banca Transilvania, cel mai mare susțînător al economiei românești, nu a fost implicată că partener în discuțiile de până acum. Cele mai recente informații avansate de media despre nivelul taxei nu sunt realiste și ar duce la dezechilibre imediate și grave atât în sectorul bancar, cât și la nivelul întregii economii, cu efecte directe asupra populației și antreprenorilor locali.

Dobânzile din piața bancară sunt rezultatul costurilor băncilor și a concurenței pentru clienți. Taxarea suplimentară (mai ales la un nivel agresiv) va crește costurile băncilor. Este destul de probabil că băncile vor fi nevoite să reducă costurile, să își reajusteze prețurile și să limiteze investițiile. Banca Transilvania a ajuns aici în 25 de ani de dezvoltare continuă și responsabilă, în care a capitalizat profitul și a majorat capitalul cu bani de la acționari – acest lucru ne permite acum să credităm toate tipurile de clienți – atât IMM-uri, cât și populație. Lipsa profitului va limita capacitatea noastră de dezvoltare și acest lucru însemna că tot mai puține categorii de clienți vor avea acces la finanțare, lucru care se va vedea tocmai în limitarea creditării companiilor mici și a populației”.