Fitch retrogradează ratingul Franţei intrate în criză politică la cel mai mic nivel atribuit vreodată. Fostul premier François Bayrou dă vina pe „elitele” care „resping adevărul”. Sarcina noului premier Lecornu se complică

Agenţia Fitch a retrogradat vineri ratingul de credit suveran al Franţei la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, retrăgând celei de-a doua economii din zona euro statutul de AA- (calitate ridicată) şi plasând-o la „A+” (calitate medie superioară), în contextul crizei politice în desfăşurare şi al creşterii datoriei. Simbolistica este puternică: prin schimbarea categoriei ţării, agenţia americană de rating ia act de incapacitatea celor patru guverne care s-au succedat în ultimul an de a reduce în mod eficient deficitul public, scriu Reuters şi AFP, potrivit News.ro.

Măsura pune presiune asupra noului prim-ministrului desemnat Sebastien Lecornu, la doar câteva zile de la preluarea funcţiei, în timp ce acesta se străduieşte să formeze un cabinet şi să elaboreze un buget pentru 2026 care să poată fi aprobat de un parlament profund divizat.

Ratingul, cel mai scăzut acordat vreodată Franţei de o agenţie majoră de rating, are o perspectivă stabilă pentru mişcările viitoare, a declarat Fitch, atribuind reducerea acestuia lipsei „unui orizont clar pentru stabilizarea datoriei în anii următori”.

Analistii au declarat că scăderea ratingului era deja preconizată de pieţe. Însă momentul ales pentru această mişcare este incomod pentru Franţa şi subliniază îngrijorarea crescândă a investitorilor cu privire la capacitatea acesteia de a-şi reduce deficitul bugetar, care este în prezent cel mai mare din zona euro.

Preşedintele Emmanuel Macron l-a numit săptămâna aceasta pe Lecornu, un conservator loial, pentru a forma noul guvern, după ce parlamentarii l-au demis pe veteranul centrist François Bayrou într-un vot de încredere pierdut din cauza planurilor sale de reducere a bugetului cu 44 de miliarde de euro.

INSTABILITATEA PARALIZEAZĂ FRANŢA

Lecornu a devenit al cincilea prim-ministru al lui Macron în mai puţin de doi ani şi se confruntă cu o sarcină aproape imposibilă de a promova un buget redus în parlament – încercări care au dus la demiterea ultimilor doi prim-miniştri ai Franţei.

„Această instabilitate slăbeşte capacitatea sistemului politic de a realiza o consolidare fiscală substanţială”, a declarat Fitch într-un comunicat.

Ministrul finanţelor, Eric Lombard, a declarat că a luat act de decizia Fitch, iar Lecornu continuă consultările cu parlamentarii pentru a obţine adoptarea bugetului şi a restabili finanţele publice.

ALTE AGENŢII AR PUTEA URMA EXEMPLUL FITCH

Retrogradarea Fitch la A+ are consecinţe mai grave decât retrogradările recente, deoarece ar putea determina alte agenţii să-i urmeze exemplul, ceea ce ar putea duce la vânzarea forţată a obligaţiunilor franceze de către investitorii obligaţi să respecte pragurile de rating.

Datoria Franţei a fost supusă presiunilor de când Bayrou a solicitat votul de încredere luna trecută, ducând costurile împrumuturilor la un nivel apropiat de cele ale Italiei, care are a doua cea mai mare datorie din zona euro şi un rating de credit mult mai scăzut.

În contextul în care pieţele obligaţiunilor urmăresc cu atenţie situaţia, Lecornu trebuie să găsească modalităţi de a reduce deficitul bugetar pentru anul viitor de la un nivel estimat la 5,4% din PIB, deşi planul său va fi probabil mai puţin ambiţios decât ţinta de 4,6% a lui Bayrou. Proiectul său de buget trebuie trimis parlamentului până la 7 octombrie, deşi, în caz de nevoie, ar putea amâna termenul până la 13 octombrie.

Pentru a obţine un sprijin parlamentar suficient, Lecornu ar trebui să facă unele concesii socialiştilor, inclusiv prin creşterea impozitelor pentru cei bogaţi şi atenuarea reformei pensiilor din 2023, obţinută cu greu de Macron. Dar riscă să-i îndepărteze pe legislatorii din propriul partid al lui Macron şi pe republicanii conservatori, dacă merge prea departe.

Retrogradarea Franţei la A+ nu va exercita probabil presiuni asupra marilor bănci, BNP Paribas şi Credit Agricole fiind deja cotate cu A+, iar Societe Generale cu un nivel mai jos de către Fitch.

Această perspectivă sumbră, precum şi certitudinea că prima de risc cerută de investitori va continua să crească, vor convinge oare partidele politice să ajungă la un compromis în privinţa bugetului pentru 2026? Nimic nu este sigur, dorinţa unor politicieni este de a provoca o dizolvare a parlamentului, chiar dacă un astfel de scenariu ar afecta creşterea economică, ar adânci şi mai mult deficitul şi ar agrava povara datoriei.

REACŢIA LUI BAYROU

Fostul prim-ministru Francois Bayrou a reacţionat pe X la decizia Fitch de a retrograda ratingul suveran al Franţei de la AA- la A+.

„O ţară pe care „elita” sa o conduce spre negarea adevărului este condamnată să plătească preţul”, a comentat Bayrou pe X. Tweetul fostului prim-ministru a declanşat imediat o avalanşă de reacţii. „Tu eşti responsabil. Nu ne vei lipsi (sic)”, îi răspunde un internaut. „Ce tupeu”, adaugă altul.

La rândul său, Charles-Henri Gallois, consilier economic al lui Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Reunirea Naţională, nu îl menajează: „Aţi susţinut toate bugetele macroniste din ultimii 8 ani. Bugetul dvs. a crescut cheltuielile publice cu 30 de miliarde de euro şi a practicat o extorcare fiscală de 20 de miliarde de euro. Aveţi măcar puţină decenţă”.

Aceasta este a doua scădere a ratingului Franţei de către Fitch din aprilie 2023, agenţia invocând atunci tensiunile sociale puternice legate de reforma pensiilor. Dar agenţia americană sancţionează şi incapacitatea celor patru guverne care s-au succedat în decursul unui an de a reduce deficitul public.

„Căderea guvernului în urma unui vot de încredere ilustrează fragmentarea şi polarizarea crescândă a politicii interne”, a indicat Fitch în comunicatul său. Apoi a adăugat: „Această instabilitate slăbeşte capacitatea sistemului politic de a pune în aplicare o consolidare bugetară de amploare”. Agenţia consideră acum improbabil ca Franţa să-şi reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB în 2029, aşa cum îşi propusese guvernul Bayrou înainte de căderea sa.