Update articol:
"Banking Forum Online by Financial Intelligence"

Florian NEAGU, BNR: Ne aşteptăm la majorarea ratei creditelor neperformante; băncile şi IFN-urile ar trebui să inițieze de timpuriu un proces de evaluare a capacității debitorilor de a-și rambursa creditele, după ce expiră moratoriile (video)

* “Sectorul bancar românesc are o capacitate bună de a face față unor evoluții nefavorabile” 

*”Rata solvabilității în România a ajuns la 20,7% în iunie, în timp ce media UE este de 16,3%. Acoperirea cu provizioane a pierderilor în România este 63%, semnificativ peste nivelul european care este la 45%”

*”Finanțarea băncilor către firmele din industria alimentară este mai mult decât modestă și în scădere importantă în ultimii ani”   

*Evoluțiile viitoare ale ratei creditelor neperformante vor depinde foarte mult și de situația financiară a debitorilor care au apelat la moratorii de suspendare a obligațiilor la plată.

 

Nivelul general al riscurilor la adresa stabilității financiare se menține ridicat. Este o situație similară multor alte țări din Europa şi în multe alte țări din întreaga lume, așa că acest mesaj îndeamnă la precauție și la utilizarea cât mai țintită a resurselor în special în țările care au constrângeri mai mari în gradul de disponibilizare a acestor fonduri, a spus Florian NEAGU, Director adjunct la Direcția Stabilitate Financiară din cadrul BNR, la Banking Forum Online by Financial Intelligence. 

 

Domnia sa a explicat: “În cazul României, dacă ar fi să mă gândesc la câteva riscuri care ar putea afecta stabilitatea financiară aș menționa trei – primul risc este legat de dezechilibrele macroeconomice interne și mă refer  în special la deficitul fiscal și deficitul de cont curent. Am în vedere aici nu numai nivelul acestor deficite, ci şi modul de finanțare.

Un al doilea risc ar fi cel legat de  incertitudinile care există pe plan internațional și care ar putea  să afecteze în mod semnificativ în special țările emergente. Am văzut în trecut că efectele pot fi semnificative și prin urmare, din nou, precauția, în contextul acestor mari incertitudini, este binevenită.

Un risc care este în creștere este majorarea ratei creditelor neperformante. Ne așteptăm la o asemenea evoluție. O evoluție similară este așteptată la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru că această pandemie care cel mai probabil va mai continua şi pe parcursul anului următor a diminuat capacitatea debitorilor de a-și rambursa creditele, a diminuat capacitatea firmelor de a-și plăti partenerii de afaceri. Este posibil să crească numărul insolvențelor și acesta este și mesajul pe care îl captăm la nivel european.

Evoluții care se manifestă în România sunt comune multor țări europene. Dar și soluțiile pe care autoritățile urmează să le implementeze vor trebui să țină cont de acest eșafodaj european. Sunt mai eficiente soluțiile implementate la nivel european decât unele care să fie specifice pentru o țară sau alta.

Mesajul pozitiv este că sectorul bancar românesc are o capacitate bună de a face față unor evoluții nefavorabile. Iar în rapoartele asupra stabilității financiare am menționat de mai multe ori și domnule preşedinte al ARB Florin Dănescu  a evidențiat că, potrivit analizelor noastre, sănătatea sectorului bancar autohton este pe media europeană.

Rata solvabilității în România a ajuns la 20,7% în iunie, în timp ce media UE este de 16,3%. Acoperirea cu provizioane a pierderilor în România este 63%, semnificativ peste nivelul european care este la 45%. Avem o lichiditate foarte bună, de 270%, în timp ce media UE este 166%. Nu avem o problemă care devine tot mai acută la nivelul UE, respectiv rentabilitatea capitalurilor bancare. Dacă deja este o preocupare amplă la nivelul UE, media a ajuns 0,5% rentabilitatea bancară, în România, deși este în scădere, a ajuns sub 10%, în iunie, la 9,3%; rămânem mai bine aşezaţi si pentru a face față unor eventuale evoluții nefavorabile mai ample.

Evoluțiile viitoare ale ratei creditelor neperformante vor depinde foarte mult și de situația financiară a debitorilor care au apelat la moratorii de suspendare a obligațiilor la plată.

Băncile însele au avut inițiative ample de a sprijini clienţii prin intermediul moratoriilor private, astfel încât dacă aș aduna cele două moratorii (privat şi public) aș ajunge la cifra de 564.000 de clienți. Cam acesta este numărul debitorilor care au beneficiat de moratoriile publice și private. Iar volumul de credite este semnificativ. După cifrele noastre, 41,8 miliarde de lei este cifra la iunie 2020. Aceste cifre ample aduc cu ele cu alt mesaj – băncile/IFN-urile, creditorii în general, ar trebui să inițieze de timpuriu un proces de evaluare a capacității debitorilor de a-și rambursa creditele, după ce expiră moratoriile. Riscul mai pronunțat, conform analizelor noastre, este pentru debitorii ce au un grad de îndatorare mai mare. Iar BNR a pledat de nenumărate ori în ultimii ani la asigurarea unui grad de îndatorare sustenabil, nu  numai în timpuri bune, dar și în timpuri mai puțin bune.

După calculele noastre, persoanele care au un serviciu al datoriei raportat la venituri de peste 50%, deci rata este mai mult de jumătate din venitul disponibil, reprezintă cam 27% din numărul creditelor de consum și 38% din  numărul creditelor ipotecare pentru care s-a solicitat suspendarea ratelor.

Este nevoie de a se iniția de timpuriu un proces de evaluare a capacității debitorilor pentru a vedea ce politici mai trebuie implementate.

Consider că băncile din România au resurse adecvate de capital  și de lichiditate pentru a sprijini finanțarea economiei. Asta s-a spus și de la ARB. Dar aș completa eu că băncile au resurse adecvate de capital și de lichiditate și pentru a schimba structura economiei înspre una mai inovativă, cu valoare adăugată mai mare, mai prietenoasă cu mediul.

Rolul băncilor în acest program de relansare a economiei  este deja consistent și ne așteptăm ca implicarea să continue, dar ne așteptăm să contribuie și la o schimbare structurală în economia românească.

În primul rând, rolul băncilor în sprijinirea domeniilor generatoare de inovație, de valoare adăugată mai mare, are spațiu de îmbunătățire – de exemplu ponderea finanțărilor acordate firmelor clasificate high-tech și medium high-tech în portofoliul băncilor este în prezent 5%. Acum cinci ani era tot 5%; spre comparație, finanțarea firmelor care prestează servicii care nu presupun un nivel de cunoaștere ridicat – așa numitele less knowledge intensive services în prezent au o pondere de 45% a finanţării în portofoliul corporatist al băncilor, acum cinci ani era mai mică, circa 41%. Asta înseamnă că, uitându-ne pe această tendință structurală, vedem că este spațiu de îmbunătățire în portofoliul băncilor de a sprjini economia către o dezvoltare mai inovativă.

Al doilea rând, rolul băncilor în a finanța direct economia are spațiu de îmbunătățire. Dacă ne uităm la volume în mod absolut, de departe se finanțează tot mai mult sectorul real. Când mă uit însă structural, comparând cu dinamica bilanțieră a băncilor, tendinţele nu sunt foarte mulțumitoare din perspectiva acestui obiectiv și anume ponderea creditelor acordate de bănci companiilor și populației a ajuns pentru prima dată sub 50%.  Uitându- ne pe un orizont de 15 ani, cât am avut datele la dispoziţie, tendinţa a fost continuu de scădere în bilanțul băncilor, deci nu putem spune că e o problemă legată de pandemie sau că este ceva recent. Mi-e teamă că e o structură care s-a consolidat în ultimul deceniu, în contrapartidă s-a majorat finanțarea statului, ceea ce e de înțeles având în vedere resursele mari, au crescut finanțările externe, adică băncile au ajuns tot mai mult să plaseze resurse în exterior, ceea ce poate fi contraintuitiv, dar și aici pot fi explicații, prin urmare ponderea activelor exrterne în bilanțul băncilor a depăşit 10% în iunie. Având în vedere rolul băncilor în finanțarea economiei reale, dinamicile structurale reclamă soluții exact pe ce am spus că există spațiu de îmbunătățire  în finanțarea directă a economiei.

În al treilea rând, rolul băncilor în finanțarea proiectelor care sunt acum sus în agenda europeană are spațiu de îmbunătățire. La nivelul UE sunt alocate sume consistente în perioada următoare pentru tranformarea economiilor către economii verzi, către digitalizare sau chiar pentru implementarea lecțiilor preliminare învățate în această pandemie cum ar fi asigurarea securității alimentare, energetice, medicale etc.

Dacă e să ne uităm în bilanțurile băncilor, exemplele nu sunt foarte încurajatoare. La nivelul Comitetului Macroprudenţial pentru supravegherea macroprudenţială, recent, a fost o analiză legată de cum să gestionăm  deficitul tot mai mare cu produse agroalimentare. Experții acestui comitet s-au uitat în structura portofoliului bancar și s-a constatat că, deși deficitul este produs pe canalul produselor alimentare, avem excedent pe cereale, dar pe ce mâncăm peste deficit, finanțarea băncilor către firmele din industria alimentară este mai mult decât modestă și în scădere importantă în ultimii ani.

Cât privește green-finance, dacă ne uităm la țările din jur – Polonia, Ungaria, Cehia au luat-o destul de mult înainte. Caută și noi la BNR și vom încerca să venim cu un proiect pentru a stimula și în țara noastră acest tip de finanțare, mai ales că este potențial foarte mare. Ar fi util să implicăm și băncile noastre în aceste proiecte europene care vor ține agenda europeană mulți ani de acum încolo”.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (29/10/2020)

Erata - Hotarari AGOA din 29.10.2020

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (29/10/2020)

Notificare prag detineri/vot >5%

MUNICIPIUL BACAU (BAC26B) (29/10/2020)

Plata cupon 45, rambursare rata principal 44 & calcul rata dobanda pentru cuponul 46

MUNICIPIUL BACAU (BAC26A) (29/10/2020)

Plata cupon 49, rambursare rata principal 47 & calcul rata dobanda pentru cuponul 50

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (29/10/2020)

Semnare documente relationate de suplimentarea unui credit sindicalizat