Florin Popescu, Rockwool: Un euro investit în eficiența energetică a clădirilor returnează 4 euro în economie

• “Pentru o suprafață construită de o mie de metri pătrați, factura noastră la energie este undeva în medie de 420 de lei pe lună”

Un euro investit în eficiența energetică a clădirilor returnează în economie 4 euro, deci putem vorbi de un efect pozitiv în economie, a declarat Florin Popescu, Business Unit Director ROCKWOOL Romania.

Domnia sa a spus în cadrul Conferinţei „Standarde nZEB- Eficiență Energetică și materiale sustenabile” – a IV-a ediție:  „La nivel european, vorbim de noua Directivă de eficiență a clădirilor. Se discută ca măsuri noi despre implementarea unor standarde minime de performanță energetică, despre un sistem armonizat de certificat de performanță energetică la nivel european și, de asemenea, de a renova toate clădirile din clasa energetică G până în 2030 și până în 2033 cele din clasa F.

De asemenea, se introduce un nou concept de ZEB, adică zero-emission building, ceea ce înseamnă un pas în față comparativ cu actualul nZEB, echivalent cu o renovare aprofundată a clădirilor și la acest standard ar trebui să ajungem până în 2050.

De asemenea, noua Directivă introduce noțiunea de Plan național de renovare a construcțiilor și care vine cu un model clar și obligatoriu, cu ținte privind indicatorii de performanță. Se solicită fiecărui stat membru să raporteze cum avansează în atingerea acestor ținte.

Ce este mai puțin de succes este că partea de stimulente financiare este lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Nu există o abordare general obligatorie pentru statele membre. Nu se sugerează nici o formă de schemă de ajutor.

Din perspectiva industriei, foarte importantă este stabilirea unor ținte ambițioase privind standardele minime de eficiență energetică și de renovare aprofundată.

Există un studiu făcut de o agenție independentă – Guidehouse – care simulează ce ar însemna să renovăm clădirile din clasa F și G în diverse etape.

Ştiu că de discută în Parlamentul European o trecere în etape, de la clasa F la clasa E, D, ulterior la C și tot așa.

Se demonstrează că, dacă putem face un efort de la început și sărim peste mai multe niveluri, respectiv clădirile din clasa F și G le aducem deja în clasa A și B vom avea o reducere semnificativă a consumului de energie.

Dacă am crește doar cu o treaptă eficiența energetică, respectiv doar la clasa E, acest efect va fi doar de 13%.

Știm cu toții și vedem mai ales în România faptul că etapele de renovare sunt totuși de durată. Să facem pas cu pas ca să creștem cu câte o treaptă de la E la D și ulterior la C la B, va fi un efort foarte mare și nu vom vedea efectele.

Din partea industriei considerăm că este foarte important să facem direct pasul pentru clădirile cele mai energofage, să le aducem deja în clasa C sau B. Practic o clădire din clasa G consumă de zece ori mai mult decât o clădire din clasa A.

De aceea este foarte important să ne concentrăm pe clădirile din clasa G şi F cu cel mai mare consum. Efectele vor fi imediate. În plus, avem toate aceste beneficii legate de sănătatea celor care locuiesc sau își desfășoară activitatea în astfel de clădiri. În plus, crește valoarea de piață a acelor clădiri, se creează foarte multe locuri de muncă şi, desigur, facem economie de energie.

Este de remarcat că un euro investit în eficiența energetică a clădirilor returnează în economie 4 euro. Deci este și un efect pozitiv în economie.

În România ne mândrim că avem o fabrică nouă, este o investiție nouă. Am pornit fabrica în 2019. Fiind o clădire nouă am proiectat-o de la început să fie eficientă, este clasa A 1. Pe o suprafață construită de o mie de metri pătrați, factura noastră la energie este undeva în medie de 420 de lei pe lună. Deci avem un exemplu foarte bun și funcționează.

Din perspectiva provocărilor pe piața locală, aș vrea să menționez programul Casa Eficientă Energetic. În PNRR, în programul național de renovare, se discută doar de clădirile multietajate, de blocurile de locuințe sau clădirile publice. Dar știm cu toții că în România, cel puțin jumătate din locuințe sunt clădiri clădiri individuale şi trebuie create programe de suport pentru proprietarii acestor case.

Există un exemplu foarte bun. Casa Eficientă Eenergetic, gestionată prin Agenția Fondului de Mediu, a fost lansată încă din 2020, cu un buget de 429 de milioane de lei. Situația este că, după un efect foarte bun în rândul beneficiarilor, s-au înscris peste 16.000 de de doritori, în momentul de față avem foarte puține contracte semnate, valoarea efectivă fiind doar de 5 milioane de lei dintr-un total de 430.

Mesajul meu este următorul – Avem nevoie de diverse programe. Unele există, dar sunt incomplete, nu funcționează. Oamenii cu case individuale au și ei nevoie de suport.

Avem exemple în țări europene unde astfel de programe funcționează, la noi, din multe motive, cifrele demonstrează că nu este un proces complet care să folosească banii”.