Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzDacă România şi Europa vor să fie competitive, trebuie să aibă un preț competitiv al energiei, a declarat Florin SPĂTARU, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, la cea de-a şaptea ediţie a Forumului Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Domnia sa a explicat: “De aceea, acest subiect al energiei și modul în care România își poate gestiona resursele energetice pentru crearea lanțului de valoare sunt extrem de importante. Atât dumneavoastră, cei din zona media, cât și noi din sectorul public și cei din mediul de afaceri, avem responsabilitatea ca, prin discuții, să putem să venim cu un plan, cu o strategie care să acopere acest sector.
În cadrul unui Comitet Interministerial, discutăm împreună cu ministerele importante – Ministerul Energiei, Ministerul Digitalizării, Antreprenoriatului, Economiei și Turismului, dar și cu Ministerul Mediului – despre modul în care România poate să implementeze Regulamentul NZIA şi cum poate să beneficieze în urma acestui document, a mai spus domnul Florin Spătaru.
Parte a pachetului de inițiative legislative propuse în cadrul Pactului Verde European pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, Regulamentul NZIA are ca obiective ameliorarea funcționării pieței interne și asigurarea accesului UE la aprovizionarea sigură și durabilă de tehnologii zero net, inclusiv prin extinderea capacității de producție a tehnologiilor net zero și a lanțurilor lor de aprovizionare.
Potrivit domnului Spătaru, experții care au lucrat la NZIA știu că mare parte din tehnologiile care sunt incluse acolo vizează domeniul energiei: “Acestea pot fi generate și finanțate corespunzător tocmai pentru a avea un lanț de valoare neutru din punct de vedere climatic. Până la urmă energia așa va trebui produsă”.
Domnul Florin Spătaru a mai adăugat: “România are avantajul că avem un mix energetic care ne poziționează foarte bine la nivel european, cu energie hidro, nucleară, din ce în ce mai mult la energie regenerabilă, dar mai sunt pași de făcut. Recent am avut o discuție pe tot ce înseamnă transport de energie, cât de competitivi suntem, câți bani alocăm pentru rețelele de transport pentru ca această energie, care este produsă, să ajungă la beneficiarul final la un preț competitiv.
Cred că acestea sunt temele importante pe care le vom dezbate și după alegerile prezidențiale, pentru că, până la urmă, dacă vorbim despre securitate, nu vorbim doar de securitatea frontierelor, ci şi de securitate energetică, alimentară și medicală. Securitatea energetică face parte din strategia și responsabilitatea pe care o au președintele și guvernul pentru a asigura dezvoltarea.
Sunt foarte mulți bani pe fondurile de modernizare pe care trebuie să îi folosim. De asemenea, sunt teme importante, în special în zona nucleară, care trebuie discutate – cum vom asigura mentenanța pentru reactoarele numărul 1 și 2, cum vom dezvolta reactorul 3 și 4, ce facem cu SMR-urile ca să putem să avem energie nucleară cât mai aproape de beneficiarul final. De asemenea, trebuie să discutăm cum susținem industria pe palierul energetic, în așa fel încât, în această perioadă extrem de dificilă în care vorbim, pe lângă prețul energiei, și de acest război al taxelor la nivel internațional, să rămânem competitivi.
Mă bucur că Ministerul Energiei a promovat acum două săptămâni un act normativ prin care sectoarele energo-intensive beneficiază de o schemă de ajutor de stat de aproximativ 600 de milioane de euro pentru câțiva ani, pentru a compensa o parte din aceste cheltuieli energetice. Dar acestea sunt măsuri temporare. Măsurile pe termen lung vizează producția de energie verde, utilizarea gazului în lanțul de valoare, pentru că vom fi mari producători de gaz. Trebuie să ne asigurăm că acest gaz se va regăsi în piața internă și nu doar pe piața internațională și cum vom reuși să creăm un ecosistem cu industria alături. Am discutat de foarte multe ori cum industria chimică și petrochimică poate să beneficieze de acest mix energetic, astfel încât România să atragă în continuare cât mai multe cât mai multe investiții”.
Întrebat care sunt domeniile în care România ar avea un spor de competitivitate potențate de investițiile în energie, domnul Spătaru a spus: “În primul rând, industria prelucrătoare și dacă ne referim la industria prelucrătoare, avem nu numai industria oțelului, aluminiului și a celorlalte materii prime, dar și industria chimică. Industria chimică stă la baza lanțului de valoare și, din procesarea energetică, împreună cu procesarea chimică, împreună mixul energetic, vom putea vom putea să devenim competitivi. Dar sunt foarte multe zone în care putem să lucrăm.
Mă bucur că sunt companii multinaționale în România, cu echipe foarte mari, care, în acest moment, lucrează în domeniul cercetării-dezvoltării în sectorul energetic. Acest lucru înseamnă că avem un potențial de a expanda, de a crește la nivel regional și internațional ca să putem să venim cu expertiza și know-how-ul pe care îl dezvoltăm în România și către celelalte țări”.
Începând cu luna iulie 2025, fermierii crescători de animale pot beneficia de credite punte avantajoase,…
Un compromis 'bun' sau o capitulare în faţa preşedintelui american Donald Trump? Comisia Europeană a…
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că şeful Secretariatului General al Guvernului,…
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că nu crede că vicepremierul Marian…
Comisia Europeană a constat luni, cu titlu preliminar, că Temu încalcă obligaţia prevăzută în Regulamentul…
Companiile mai au câteva zile să-şi seteze sistemele la noile cote de TVA, de 11%…
This website uses cookies.
Read More