FMI: Lumea riscă să înregistreze o creştere redusă prelungită în absenţa unor reforme de productivitate

Creşterea economică globală va fi una de doar 2,8% în 2030, un punct procentual sub media istorică, dacă nu vor fi făcute reforme importante pentru a impulsiona productivitatea şi a introduce tehnologii precum Inteligenţa Artificială, a apreciat miercuri Fondul Monetar Internaţional, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform unui capitol din viitorul său raport World Economic Outlook (WEO), Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă la un nou declin al ritmului de creştere a economiei mondiale, care a încetinit constant după criza financiară globală din 2008-2009.

“Fără măsuri ambiţioase care să stimuleze productivitatea, creşterea globală ar urma să scadă sub media istorică”, susţine FMI, avertizând că estimările referitoare la o creştere slabă ar putea descuraja investiţiile, ceea ce ar putea agrava şi mai mult încetinirea.

Instituţia financiară internaţională susţine că acest scenariu de creştere redusă persistentă, combinat cu dobânzi ridicate, ar putea restricţiona capacitatea guvernelor de a contracara încetinirile economice şi a investi în programe de asistenţă socială şi de mediu.

“Toate acestea sunt agravate de consecinţele fragmentării geo-economice şi politici unilaterale dăunătoare în domeniile comercial şi industrial”, precizează FMI în capitolul trei al raportului WEO, care urmează să fie publicat în format complet joia viitoare.

Comparativ, în urmă cu un an, FMI anunţa că se aşteaptă la o creştere mondială pe termen mediu în jurul la 3%. Noile prognoze reflectă revizuirile în jos cu privire la creşterea pe termen mediu pentru toate grupele de venit şi regiunile, cele mai semnificative în economiile emergente.

FMI a îndemnat ţările să ia măsuri urgente pentru a contracara înrăutăţirea perspectivelor de creştere, avertizând că şi-a redus prognozele privind standardele de viaţă şi reducerea sărăciei globale.

“Un mediu de creştere scăzută prelungită cumulată cu dobânzi mari ar ameninţa sustenabilitatea datoriei, ar putea alimenta tensiunile sociale şi ar frâna tranziţia verde”, se arată în raportul FMI.

Potrivit FMI, o gamă de politici, care să includă o mai bună alocare a capitalului şi mâinii de lucru precum şi măsuri pentru a răspunde la criza de mână de lucru în marile economii cu populaţii îmbătrânite, ar putea oferi o speranţă.

Studiile FMI arată că progrese modeste ar putea fi obţinute prin creşterea gradului de participare pe piaţa muncii, integrarea mai multor muncitori emigranţi în economiile avansate şi o îmbunătăţire a alocării talentelor pe pieţele emergente.

În schimb, politici ţintite pentru a creşte competiţia de piaţă, a deschide schimburile comerciale, accesul financiar şi flexibilitatea pieţei muncii, ar putea impulsiona ritmul de creştere a economiei mondiale cu aproximativ 1,2 puncte procentuale în 2030.

Valorificarea potenţialului Inteligenţei Artificiale de a creşte productivitatea muncii ar putea adăuga până la 0,8 puncte procentuale la creşterea mondială, în funcţie de adoptarea sa şi impactul asupra forţei de muncă, susţine FMI. Cu toate acestea, FMI avertizează că impactul de amploare al Inteligenţei Artificiale nu este încă pe deplin înţeles, în condiţiile în care ar putea impulsiona productivitatea dar în acelaşi timp ar putea înlocui oamenii în anumite joburi şi ar putea modifica fundamental caracterul altor joburi. Având în vedere aceste îngrijorări, FMI susţine că ţările ar trebui să consolideze cadrul de reglementare şi să se asigure că beneficiile Inteligenţei Artificiale sunt împărţite în mod corect.