FMI recomandă României să menţină o politică monetară restrictivă

Politica monetară în România trebuie să rămână una restrictivă având în vedere faptul că inflaţia de bază în România a crescut, parţial din cauza presiunilor venite din partea cererii interne, apreciază Fondul Monetar Internaţional (FMI) într-un raport economic regional privind Europa, publicat miercuri.

“În România şi Turcia, politica monetară trebuie să rămână restrictivă pentru a ţine sub control presiunile inflaţioniste şi a consolida credibilitatea politicii monetare”, susţine FMI.

Potrivit “World Economic Outlook”, publicat în luna octombrie, FMI şi-a revizuit în urcare estimările privind evoluţia preţurilor de consum în România în 2019, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să crească cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară.

În ceea ce priveşte politica fiscală, FMI susţine că, având în vedere faptul că multe ţări se apropie de nivelul maxim al ocupării, precum şi nivelul ridicat de îndatorare din multe state europene, poziţia fiscală ar trebui să rămână ancorată de obiectivele bugetare pe termen mediu, permiţând stabilizatorilor automaţi să funcţioneze în mod liber.

“Ţările cu un nivel ridicat al datoriei publice şi deficitului ar trebui să continue consolidarea fiscală pentru a reduce vulnerabilităţile economice, exceptând acolo unde cererea privată este atât de slabă încât o consolidare ar duce ritmul de creştere cu mult sub potenţial”, se arată în raportul FMI, citat de Agerpres.

De asemenea, instituţia financiară internaţională a pus din nou accentul pe reformele structurale, care rămân esenţiale pentru a îmbunătăţi potenţialul de creştere. “Politicile destinate creşterii gradului de participare a forţei de muncă şi de perfecţionare a capitalului uman (inclusiv prin transferul taxelor dinspre muncă, extinderea programelor de ucenicie şi adaptarea educaţiei la nevoile pieţei muncii) ar trebui implementate urgent, având în vedere creşterea provocărilor demografice şi evoluţiile tehnologice în regiune”, susţine FMI.

În sfârşit, FMI apreciază că, în multe state emergente din Europa, întărirea guvernanţei şi îmbunătăţirea eficienţei sectorului public rămân imperative pentru a susţine procesul de convergenţă a standardelor de viaţă spre cele din Europa avansată.

• BERD a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României în acest an

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei României în 2019 şi a menţinut prognoza privind PIB-ului în 2020, se arată într-un raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în mai. Pentru 2020 BERD a păstrat estimarea privind o expansiune de 3,2% a PIB-ului României.

Se estimează că economiei României a accelerat de la o creştere deja solidă de 4% în 2018 la 4,6% în primul semestru din 2019. Consumul privat a avut cea mai ridicată contribuţie la această expansiune, sprijinit pe înăsprirea pieţei muncii, politica fiscală pro-ciclică, inclusiv majorarea pensiilor şi a salariilor în sistemului public, a salariului minim, şi creştere ritmului creditării pe segmentul de retail, se arată în raport.

Rata şomajului, de aproximativ 4% în iunie 2019, este cea mai scăzută din ultimul deceniu, făcând dificilă recrutarea şi stimulând creşterea suplimentară a salariilor. Stimulate de sporirea absorbţiei fondurilor europene, precum şi de creştere creditării companiilor, contribuţia investiţiilor la creştere a fost, de asemenea, pozitivă. S-a înregistrat o adâncire a deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar, ca urmare a politicii fiscale pro-ciclice. În pofida majorării exporturilor, deficitul comercial s-a extins din 2015, deoarece creşterea cererii pe plan intern a dus la expansiunea importurilor. Deficitul bugetar nominal a atins 3% din PIB în 2018 (al doilea cel mai ridicat din UE) şi ar urma să depăşească acest nivel în 2019, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Instituţia apreciază nivelul încă scăzut al datoriei generale guvernamentale comparativ cu standardele regionale, la aproximativ 35% din PIB, stabil de ceva timp, datorită creşterii economice ridicate. Deşi inflaţia s-a diminuat gradual la 3,3% în decembrie 2018, în urma unor majorări consecutive ale ratelor dobânzilor, a urcat la un nivel mediu de 3,9% în primul semestru din 2019, din nou peste ţinta BNR, apreciază instituţia financiară internaţională.

Creşterea economiei României în acest an ar urma să se situeze la 4% şi să se modereze la 3,2% anul viitor, din cauza riscurilor mai ridicate percepute la investiţii şi a sporirii dezechilibrelor externe. Riscurile cheie la adresa perspectivelor sunt legate de slăbiciunea cu care se confruntă principalii parteneri comerciali, în special zona euro, de sporirea deficitului forţei de muncă şi de incertitudinile interne privind reformele şi situaţia politică, se arată în raportul BERD.

Luna trecută, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul “World Economic Outlook”, publicat la mijlocul lunii octombrie, instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.