FMI spune că economia globală se confruntă cu „confluența calamităților” în cel mai mare test de după al Doilea Război Mondial

Fondul Monetar Internațional a avertizat împotriva „fragmentării geo-economice”, în timp ce factorii de decizie și oamenii de afaceri se adună la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Într-o postare pe blog înaintea evenimentului de săptămâna aceasta, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că economia globală se confruntă cu „cel mai mare test de după cel de-al Doilea Război Mondial”, invazia Rusiei în Ucraina agravând efectele economice reziduale ale crizei Covid-19, trăgând în jos creșterea și conducând inflația la maxime.

Prețurile în spirală la alimente și energie afectează gospodăriile din întreaga lume, în timp ce băncile centrale înăspresc politica monetară pentru a controla inflația, exercitând presiuni suplimentare asupra națiunilor, companiilor și familiilor îndatorate.

În combinație cu creșterea volatilității de pe piețele financiare și amenințarea persistentă din cauza schimbărilor climatice, FMI a spus că lumea se confruntă cu o „potențială confluență de calamități”.

„Cu toate acestea, capacitatea noastră de a răspunde este îngreunată de o altă consecință a războiului din Ucraina – riscul puternic crescut de fragmentare geo-economică”, a spus Georgieva.

„Tensiunile legate de comerț, standarde tehnologice și securitate au crescut de mulți ani, subminând creșterea și încrederea în sistemul economic global actual”, a mai spus liderul FMI.

Ea a adăugat că doar incertitudinea privind politicile comerciale a redus PIB-ul global cu aproape 1% în 2019, potrivit cercetărilor FMI, iar monitorizarea instituției din D.C. indică, de asemenea, că aproximativ 30 de țări au restricționat comerțul cu alimente, energie și alte mărfuri cheie.

Carmine Di Sibio, președinte global și CEO al gigantului de consultanță EY, a declarat luni pentru CNBC că economia a „trecut în centrul atenției” în discuțiile dintre liderii marilor afaceri de la Davos.

„Economia este principala conversație – inflația este o mare îngrijorare și vedeți că unii indicatori încep să încetinească”, a spus el.

Soluții

Pentru a aborda fragmentarea tot mai mare, FMI a cerut în primul rând guvernelor să reducă barierele comerciale pentru a atenua penuria și pentru a reduce prețurile la alimente și alte mărfuri, diversificând în același timp exporturile pentru a îmbunătăți rezistența economică.

„Nu numai țările, ci și companiile trebuie să diversifice importurile – pentru a asigura lanțurile de aprovizionare și pentru a păstra beneficiile extraordinare pentru afaceri ale integrării globale”, a spus Georgieva.

„Deși considerentele geostrategice vor determina unele decizii de aprovizionare, acest lucru nu trebuie să conducă la dezintegrare. Liderii de afaceri au un rol important de jucat în acest sens.”

În al doilea rând, FMI a îndemnat la eforturi de colaborare pentru a face față datoriilor, deoarece aproximativ 60% dintre țările cu venituri mici au în prezent vulnerabilități semnificative ale datoriei și vor avea nevoie de restructurare.

„Fără o cooperare decisivă pentru a le ușura poverile, atât ei, cât și creditorii lor vor fi mai rău, dar revenirea la sustenabilitatea datoriilor va atrage noi investiții și va stimula creșterea favorabilă incluziunii”, a spus Georgieva.

„De aceea, Cadrul Comun pentru Tratarea Datoriilor Grupului celor Douăzeci trebuie îmbunătățit fără întârziere.”

În al treilea rând, FMI a cerut o modernizare a plăților transfrontaliere, sistemele de plăți ineficiente reprezentând o barieră în calea creșterii economice incluzive.

În cele din urmă, FMI a cerut o reducere urgentă a „decalajului dintre ambiție și politică” privind schimbările climatice, argumentând pentru o abordare cuprinzătoare a tranziției ecologice, care combină prețul carbonului și investițiile în energie regenerabilă cu compensarea celor afectați negativ de schimbările climatice.