FPPG: Modificările propuse la legea offshore scad, de la 90% la 60%, cota totală a statului din profiturile unui proiect standard de gaze naturale offshore

Modificările propuse de Ministerul Energiei prin proiectul de modificare a legii offshore oferă o şansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, consideră Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze (FPPG), în condiţiile în care petroliştii au pus pe hold investiţiile pentru extracţia gazelor din marile zăcăminte maritime româneşti.

În acest moment, legea offshore, votată de Parlament în toamna anului trecut, generează o cotă totală a statului (government take) de aproximativ 90% din profiturile unui proiect standard de gaze naturale offshore.

“Prin modificările (propuse în proiectul de modificare – n.r.), cota totală a statului (government take) atinge un nivel mai echilibrat de aproximativ 60% din profiturile generate într-un proiect standard offshore, ceea ce oferă o şansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră”, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă BirişGoran, la comanda FPPG, dat publicităţii joi.

“Scăderea cotei statului de la 90% la 60% este o îndulcire a pilulei amare date industriei de către legislaţia offshore. E suficient pentru a demara producţia în Marea Neagră, nu e suficient, nu avem de unde şti. Important este că s-a început un proces de consultare care ar trebui să fie serios, iar reprezentanţii statului trebuie să facă calcule de impact”, a spus Gabriel Biriş, partener al firmei de consultanţă BirişGoran, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, reprezentanţii statului nu mai trebuie să schimbe regulile în timpul jocului, aşa cum au făcut până acum.

“Atunci când vorbim de investitori strategici, nu e nevoie doar de calcule, ci de principii. Regula de aur în această industrie este să nu schimbăm regulile în timpul jocului. Investitorii îşi asumă riscul de a pierde toată investiţia dacă nu găsesc nimic. Dacă găsesc, este profitul lor pe care l-au agreat de la început. Un astfel de investitor are operaţiuni în toată lumea şi chiar dacă pe cifre are sens să continue investiţiile, poate contextul internaţional nu-i va permite. E bine să fim serioşi ca ţară”, a continuat Biriş.

Altfel, gazul rămâne pe fundul mării, a mai spus el.

“Şi este clar cine câştigă dacă nu scoatem gazele, cei de la care cumpărăm şi acum. Ponderea gazelor de import va continua să crească, din cauza declinului producţiei offshore. Aşa că preţul va creşte, creşte dependenţa de importuri şi afectează balanţa comercială şi deficitul de plăti”, a arătat consultantul.

Studiul arată o concluzie care a mai fost evidenţiată de reprezentanţii industriei, respectiv faptul că în România impozitarea producţiei de petrol şi gaze este cea mai ridicată din Europa.

“Sistemul de impozitare din România este astfel unul care efectiv descurajează investiţiile viitoare în offshore. În contextul în care (i) producţia de gaze naturale naţională a suferit scăderi considerabile pe măsura exploatării şi epuizării treptate a depozitelor convenţionale existente, iar (ii) specialiştii estimează că menţinerea sau chiar creşterea producţiei naţionale putea fi realizată în mod substanţial numai prin intermediul zăcămintelor offshore, este de aşteptat ca sistemul actual de impozitare să conducă la (i) descurajarea investiţiilor offshore, la (ii) limitarea activităţii la depozitele mature onshore aflate în producţie, cu un grad de epuizare ridicat şi declin accentuat şi, implicit, la (iii) scăderea producţiei naţionale şi la creşterea dependenţei de importuri”, spun autorii studiului.

De altfel, cu caracter general, se poate observa că sistemul de redevenţe şi impozitare suplimentară nu este diferenţiat în funcţie de dificultatea exploatării sau în funcţie de tehnicile utilizate, neexistând nici un stimulent pentru încurajarea acestora. Prin urmare, şi din această perspectivă, România pare să fie cu un pas în urmă, arată analiza menţionată.