FPPG: Revizuirea Legii Minelor ar trebui să prevadă propuneri pentru sprijinirea proiectelor de energie geotermală pe termen lung în România

Revizuirea Legii Minelor ar trebui să prevadă propuneri pentru sprijinirea proiectelor de energie geotermală pe termen lung în România, arată un document de politici, realizat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Potrivit FPPG, propunerile de revizuire a Legii Minelor ar trebui să prevadă următoarele: “● O definiție clară a energiei geotermale;

● Un proces de autorizare simplificat/unic, cu criterii transparente pentru cererile investitorilor;

● Acces facil la procedurile de autorizare și termene rezonabile;

● Extinderea terminologiei utilizate în lege pentru a include în mod explicit căldura geotermală, energia geotermală și exploatarea apei geotermale printre resursele care pot fi exploatate în temeiul acestui act legislativ;

● Perioade extinse, de până la 30 de ani, pentru permisele de foraj acordate pentru proiecte de energie geotermală;

● Eliminarea sarcinii fiscale asociate cu documentația de reglementare.”

Energia geotermală este o formă de energie derivată din căldura emanată din interiorul Pământului prin roci și fluide subterane. Acest tip de energie curată, durabilă, disponibilă în permanență, este utilizată pentru a produce energie electrică și termică, care este apoi distribuită consumatorilor prin intermediul rețelelor.

Cu toate acestea, utilizarea acestui tip de energie este încă limitată în România și din cauza limitărilor semnificative pe care le prezintă sistemele convenționale (în buclă deschisă) de captare a căldurii, care necesită amplasarea în apropierea surselor de apă termală, precum și a gradienților de temperatură foarte mari.

Cerința de a avea gradienţi de temperatură ridicaţi și existența unor acvifere permeabile limitează semnificativ dezvoltarea pe scară largă a proiectelor de energie geotermală convențională, făcând din aceasta o tehnologie de nișă, potrivită doar în regiunile calde (Rybach, 2010). O altă restricție este aceea că resursele geologice de apă caldă trebuie să se afle în apropierea cererii de căldură, reprezentată de orașele cu rețele de încălzire. Sistemele geotermale în buclă închisă (CLGS) reprezintă o soluție pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie, inclusiv în România, o țară cu o tradiție îndelungată în explorarea operaţiunilor de foraj și exploatarea a resurselor minerale, precum și cu un know-how și expertiză profundă în acest domeniu.

Dacă ne uităm la alte state europene cu interes și experiență în dezvoltarea sistemelor de energie geotermală, merită menționat faptul că Ungaria, Germania și Țările de Jos au reglementat deja exploatarea energiei geotermale în cadrul legilor miniere respective. Aceste exemple ar putea servi drept referință pentru viitoarele încercări de reglementare a utilizării energiei geotermale, conform documentului citat.

În plus, având în vedere specificitatea investițiilor necesare în acest sector și a operațiunilor implicate, care ar putea face obiectul unei propuneri legislative care vizează reglementarea energiei geotermale, Legea Minelor 85/2003 ar putea permite astfel de investiții, potrivit FPPG: “Dispozițiile Legii Minelor sunt suficient de cuprinzătoare pentru a permite punerea în aplicare a activităților conexe. Prin urmare, nu este necesar să se elaboreze un nou cadru juridic suplimentar pentru a reglementa energia geotermală.

Cu toate acestea, actuala Lege a Minelor 85/2003 are nevoie de câteva completări pentru a încuraja investițiile semnificative pe termen lung în explorarea și exploatarea energiei geotermale în România.

În acest context, se recomandă o abordare legislativă unică pentru reglementarea energiei geotermale, legată de Legea Minelor 85/2003, care reprezintă cadrul legislativ principal, și nu de alte acte legislative existente.”

Prelungirea la treizeci de ani a perioadelor prevăzute de lege pentru permisele de foraj este necesară, având în vedere că proiectele în circuit închis necesită cel puțin trei ani de la stadiul inițial de dezvoltare până când devin pe deplin operaționale. De asemenea, componenta de costuri inițiale semnificative asumate de entităţile care dezvoltă proiectul este un factor important care trebuie luat în considerare.

De asemenea, revizuirea prevederilor din Legea 123/2012 în ceea ce privește extracția și exploatarea energiei geotermale nu este oportună din mai multe motive:

● “Acest act legislativ reglementează în principal activitățile de producție, transport, distribuție și furnizare de energie electrică și gaze naturale și nu include nicio referire la exploatarea resurselor subterane.

● În al doilea rând, competențele ANRE nu acoperă exploatarea resurselor subterane.

● Procedurile de autorizare pentru resursele subterane și terminologia aferentă sunt prevăzute în textul Legii Minelor 85/2003 și în Legea 238/2004.

● Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie nu reglementează exploatarea surselor din care se obține energia și nu conține prevederi cu privire la două proceduri de autorizare pentru exploatarea resurselor energetice.”