Franţa menţine ambiguitatea asupra autorizării Ucrainei de a lovi ţinte în Rusia cu rachetele SCALP

Franţa permite deja Ucrainei ca armele pe care i le furnizează în cadrul ajutorului militar să fie utilizate împotriva bazelor ruse de unde sunt lansate atacuri asupra teritoriului ucrainean, au afirmat luni pentru agenţia EFE surse de la Palatul Elysee, fără a clarifica dacă Franţa va urma exemplul Statelor Unite de a autoriza Ucraina să lovească ţinte pe teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a definit această politică în timpul unei vizite efectuate în Germania la sfârşitul lunii mai. “Cred că ar trebui să le permitem (ucrainenilor) să neutralizeze bazele militare de unde este atacată Ucraina, dar nu ar trebui să le permitem să lovească alte obiective în Rusia”, a spus atunci Macron, potrivit Agerpres.

Franţa furnizează Ucrainei rachete cu lansare aeriană SCALP, similare rachetelor britanice Storm Shadow, de asemenea oferite Kievului de Marea Britanie, care au o rază de acţiune de 550 de kilometri şi sunt lansate de avioanele de atac de concepţie sovietică Sukhoi SU-24, modificate de specialiştii occidentali pentru a purta rachete de acest tip.

Dar deocamdată nici Londra şi nici Parisul nu au precizat dacă autorizează Ucraina să folosească aceste rachete în atacuri în profunzimea teritoriului rus, după ce informaţii neconfirmate oficial arată că preşedintele american aflat la final de mandat, Joe Biden, ar fi dat duminică permisiunea Kievului de a lovi ţinte pe teritoriul rus cu rachetele cu lansare terestră ATACMS, ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Liderul democrat de la Casa Albă răspunde astfel unei vechi cereri insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar o face abia cu două luni înainte să-i ia locul republicanul Donald Trump, care s-a manifestat foarte critic faţă de ajutorul financiar şi militar oferit Ucrainei, deşi încă nu este clar ce politică va urma acesta după ce va redeveni preşedinte.

Impactul folosirii rachetelor ATACMS va depinde de numărul rachetelor lansate şi de câte dintre acestea vor reuşi să depăşească sistemele antiaeriene ruse, în special sistemele S-400, precum şi de restricţiile pe care totuşi Washingtonul le-ar putea menţine în utilizarea acestor rachete, cum ar putea fi de pildă aceea ca ele să fie folosite la început doar pentru a ajuta trupele ucrainene să-şi menţină poziţiile în teritoriul pe care l-a ocupat în provincia rusă de graniţă Kursk.

Ucraina ar putea utiliza aceste rachete pentru a lovi bazele logistice ruse sau centrele de comandă, dar Rusia pare că şi-a mutat deja resursele militare esenţiale în afara razei de acţiune a rachetelor ATACMS. Secretarul american al apărării Lloyd Austin a declarat la începutul lunii septembrie că încă de atunci Rusia îşi mutase la baze din afara acestei raze de acţiune unele dintre avioanele folosite în lansarea bombelor ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva poziţiilor ucrainene pe frontul din interiorul Ucrainei.

În acest timp, armata rusă îşi continuă înaintarea pe acest front. Conform unei analize efectuate luni de France Presse pe baza datelor Institutului american pentru studiul războiului, trupele ruse au ocupat numai în weekendul care a trecut încă 60 de km2, în total 458 de km2 de la începutul lunii noiembrie, până la finalul căreia ar putea depăşi recordul de 610 km2 din octombrie.