Franţa se pregăteşte pentru greve şi proteste care vor avea loc miercuri în cadrul unei mişcări sub sloganul “Blocăm totul”, pe fondul nemulţumirii generalizate faţă de preşedintele Emmanuel Macron şi faţă de guvernul său care a demisionat după ce premierul Francois Bayrou a pierdut luni în parlament votul de încredere pe care-l ceruse pentru un nepopular plan de austeritate, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.
Mişcarea “Blocăm totul”, lansată pe reţelele de socializare, este aşteptată să se manifeste prin sute de acţiuni, începând din marile metropole şi până în oraşele mici, cu o varietate de participanţi, respectiv lucrători din transporturi, din companiile industriale şi logistice, elevi şi studenţi, etc, potrivit Agerpres.
Această mişcare a apărut în mediul online în luna mai, susţinută atunci de grupuri de extremă dreapta, dar între timp ea a fost preluată de sindicate şi de simpatizanţii stângii, în special de stânga radicală. Inegalităţile sociale şi planul de austeritate propus de guvernul acum demis au amplificat nemulţumirea populară faţă de clasa politică şi în special faţă de preşedintele Macron, un politician liberal care se descrie drept “centrist”.
“Sunt furios pe sistemul politic francez, care favorizează marile corporaţii, care favorizează miliardarii extrem de bogaţi şi care diminuează drepturile francezilor obişnuiţi, aceia care menţin ţara în funcţiune”, rezumă motivaţia protestului Mathieu Jaguelin, un ghid turistic în vârstă de 43 de ani.
În lipsa unui leadership centralizat şi în condiţiile unei organizări ad-hoc pe social media este dificil de anticipat cum se va desfăşura protestul de miercuri, care aminteşte într-un fel de protestele “vestelor galbene” ce au zguduit Franţa în 2018-2019. Pe lângă manifestaţiile şi grevele anunţate, printre care cele din aeroporturi, participanţii au în vedere să blocheze şosele, inclusiv la Paris, unde protestatarii mobilizaţi şi-au dat întâlnire încă de dimineaţă pentru a ridica baraje rutiere.
Forţele de ordine franceze au transmis că vor interveni sistematic pentru a preveni blocajele şi a-i aresta pe cei implicaţi în astfel de acţiuni. Deşi organizatorii mişcării de protest îndeamnă la paralizarea ţării, poliţia nu anticipează o participare masivă la mişcarea “Blocăm totul”, ci mai degrabă acţiuni spectaculoase şi violente, şi au fost mobilizaţi peste 80.000 de poliţişti şi jandarmi.
În acest timp, preşedintele Emmanuel Macron, a cărui cotă de popularitate este la cel mai scăzut nivel de când a preluat puterea în 2017, intenţionează să numească rapid un nou prim-ministru, după ce a primit marţi demisia lui Francois Bayrou, care luni a pierdut în parlament un vot de încredere pentru un plan de austeritate de 44 de miliarde de euro, vot ce a aruncat Franţa din nou într-o criză politică şi bugetară.
Macron se confruntă din nou cu aceeaşi provocare, şi anume găsirea unui prim-ministru capabil să supravieţuiască într-un peisaj parlamentar fără majoritate, împărţit în trei blocuri, respectiv stânga, centru-dreapta şi extrema dreaptă.
Cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, Franţa are nevoie de măsuri de austeritate şi guvernul în prezent demis estima că, prin planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro, acest deficit urma să coboare anul viitor la 4,6% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.
| Știri BVB