Franţa şi Italia, printre ţările care vor intra în procedura de deficit excesiv (Bloomberg)

Franţa şi Italia sunt printre statele-membre UE care vor fi incluse în măsurile Uniunii de limitare a deficitelor, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Conform datelor Eurostat, citate de Agerpres, în 2023 cele mai ridicate deficite guvernamentale au fost înregistrate în: Italia (7,4% din PIB), Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB) şi Polonia (5,1% din PIB).

Comisia Europeană va anunţa, miercuri, statele-membre ale UE care vor intra în procedura de deficit excesiv (PDE). Sursele Bloomberg dezvăluie că Spania şi trei alte ţări, al căror deficit depăşeşte 3% din PIB, nu sunt pe listă.

Italia şi Polonia au anunţat, deja, că se aşteaptă să intre în procedura de deficit excesiv. Statele-membre UE trebuie să păstreze deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, iar depăşirea acestui prag atrage recomandări pentru readucerea sub control a bugetului.

Pentru Franţa, anunţul vine în cel mai prost moment posibil. Agenţia de evaluare financiară Moody’s a avertizat. săptămâna trecută. că decizia preşedintelui Franţei de a cere organizarea de alegeri anticipate reprezintă un element negativ pentru ratingul suveran.

“Alegerile anticipate cresc riscurile la adresa consolidării fiscale”, a transmis Moody’s, într-un comunicat, în care descrie alegerile anticipate drept “un factor negativ” la adresa ratingului suveran Aa2 atribuit Franţei, care este cu o treaptă peste calificativele acordate Franţei de către celelalte două mari agenţii de evaluare, Fitch şi S&P Global.

În aprilie, statele-membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis. Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel.

Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.