Gabriela ANTON, Țuca Zbârcea & Asociații: Noile regelementări europene vizează transformarea conceptului de open banking într-un concept de open finance

Comisia Europeană a publicat, pe 28 iunie 2023, un pachet de propuneri legislative menit să propulseze plățile și sectorul serviciilor financiare în era digital, potrivit prezentării făcute de Gabriela ANTON, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații și Co-head al departamentului financiar-bancar, la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, pe 17 octombrie. Conform acesteia, deceniul digital al Europei anunțat de Comisia Europeană în 2020 nu putea să ocolească sectorul financiar, considerat ca fiind cel mai mare utilizator de tehnologii digitale.

De la introducerea Directivei Europene privind Serviciile de Plată (PSD2) în 2015, serviciile financiare au fost una din categoriile cu cea mai rapidă rată de adoptare a tehnologiilor digitale. Noi actori care au inovat în domeniul tehnologiei digitale (fintech) au intrat pe piață grație conceputului de „open banking” introdus de PSD2. Acești noi actori care au adoptat tehnologii digitale au forțat și băncile să inoveze, a spus Gabriela ANTON.

Studiul Sensor Tower din 2022 cu privire la aplicațiile mobile arată că serviciile financiare au fost categoria cu creștere cea mai rapidă între 2019-2021, aplicațiile financiare având o cotă de piață de 22,7% față de aplicațiile de jocuri sau de cumpărături, fiecare cu o cotă de aprox. 14,5%

Noul pachet legislativ privind serviciile de plată propus de Comisie cuprinde două acte:

• • O nouă directivă privind serviciile de plată și serviciile de monedă electronica în cadrul pieței interne –  PSD3. Noua directivă PSD3 va incorpora instituțiile emitente de monedă electronică (EMI) ca o formă a instituțiilor de plată  (PI) fuzionând directiva privind serviciile de plată și directiva privind privind instituțiile emitente de monedă electronică într-un cadru legal unitar.
  • Un regulament privind serviciile de plată în cadrul pieței interne – PSR, care va uniformiza aplicarea serviciilor de plată în cadrul Uniunii Europene, atât pe plan național cât și transfrontalier. PSR preia din actuala directiva PSD2 cadrul legal de reglementare a prestării de servicii de plată, incorporând și anumite cerințe din standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea strictă a clienților și standardele deschise, comune și sigure de comunicare, cât și din ghidurile și opiniile emise de Autoritatea Bancară Europeană.

De asemenea, Comisia a venit cu o propunere de Regulament privind un cadru pentru accesul la date financiare, menit să transforme conceptul de open banking în open finance.

Aceasta reglementare va stabili drepturi și obligații cu privire la accesul la datele clienților în sectorul financiar, în prezent aplicabil doar la nivelul conturilor de plată, prin intermediul prestatorilor de servicii de de informare cu privire la conturi, reglementat de PSD2.

Practic, se dorește transformarea conceptului de open banking într-un concept de open finance, deci vorbim nu doar de date bancare, ci și de asigurări și alte tipuri de servicii financiare, a mai completat Gabriela Anton.

PSD3 va stabili cadrul legal de autorizare și supraveghere a instituțiilor de plată, respectiv persoanele juridice autorizate să presteze servicii de plată sau servicii de monedă electronică în întreaga Uniune.

Acest cadru este menit să actualizeze regimul prudențial pentru instituțiile de plată, inclusiv pentru cele care emit monedă electronică și furnizează servicii de monedă electronică, prin impunerea obligației de obținere a unei autorizații unice pentru prestatorii de servicii de plată și de servicii de monedă electronică care nu acceptă depozite.

Instituțiile emitente de monedă electronica EMI – sunt instituțiile care primesc fonduri în schimbul cărora emit monedă electronica în favoarea utilizatorului. În prezent sunt reglementate prin Directiva  2009/110/CE privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronica ( Electronic Money Directive 2 – EMD2) și la nivel national prin Legea 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronica.

Instituțiile de plată IP-  fondurile primite sunt sume transferate de sau pentru utilizatorul serviciilor de plată in vederea executării unei operațiuni de plată, precum și sumele încasate de la un alt prestator de servicii de plată din partea unui plătitor. Sunt reglementate prin Directiva (EU) 2015/2366 privind serviciile de plată (PSD2) și la nivel național prin Legea 209/2019 privind serviciile de plată

Gabriela Anton a mai spus: “România a implementat această directivă europeană cu întârziere destul de mare, ea fusese emisă în 2015, termenul de implementare expirase undeva în 2017, la noi a venit cu o întârziere de aproape doi ani. Sperăm că la PSD3 nu vom avea aceeași întârziere.

Prin această reglementare, sunt luate măsuri pentru a nu mai permite alegerea unei jurisdicții mai favorabile ca „țară de origine” („forum shopping”) și prestarea de servicii transfrontaliere în celelalte state membre care aplică o interpretare mai strictă a normelor. Pentru a evita abuzurile, se impune obligația ca instituțiile de plată să furnizeze cel puțin o parte din activitatea lor de prestare de servicii de plată în statul membru în care solicită autorizarea, fiind însă clarificat că o parte poate fi mai puțin decât majoritatea activităților instituției.

De asemenea, este reglementată așa-numita „procedură tripartită de pașaport”, în care o instituție de plată autorizată într-o țară „A” utilizează un intermediar, cum ar fi un agent, un distribuitor sau o sucursală, situat într-o țară „B” pentru a oferi servicii de plată într-o altă țară „C”. În acest caz, este clarificat că  statul membru gazdă ar trebui să fie considerat ca fiind cel în care serviciile sunt oferite utilizatorilor finali.

Procedura de autorizare  a acestor institutii rămâne în mare parte neschimbată, cu excepția cerințelor privind măsurile și politica de securitate, care includ printre altele mecanismul de raportare a incidentelor de securite care să țină cont de Regulamentul (UE) 2022/2554 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar; procesul pentru evidența, monitorizarea, supravegherea și restricționarea accesului la datele sensibile privind plățile; măsurile de asigurare a continuității activității.

De asemenea, sunt masuri aduse la nivelul fondurilor proprii: PSD3 menține metodele existente de calculare a fondurilor propria dar indică metoda B, care se bazează pe volumul plăților, ca fiind metoda implicită. Cu toate acestea, în cazul instituțiilor de plată cu un model de afaceri specific (e.g. un număr mic de operațiuni cu o valoare individuală ridicată), se pot accepta metode alternative.

Măsurile de protejare a fondurilor rămân în mare parte neschimbate, în plus fiind reglementată depunerea fondurile într-un cont deschis la banca centrală, la discreția băncii centrale.

Gabriela Anton a mai spus: „Acest concept de open banking a fost introdus prin directiva PSD2, a avut un succes redus din cauza obstacolelor, practic se dă accesul și acestor instituții la sistemele de plată, anterior ele nu erau incluse în definiția instituțiilor care puteau să participe în anumite sisteme de plată, acum sunt introduse în mod explicit.

De asemenea, li se garantează dreptul de a deschide un cont bancar, pentru că ele vor avea nevoie de un astfel de cont. În practică, existau destul de multe reticențe din partea băncilor, pe motive de spălare a banilor sau diverse considerente prin care li se bloca acest drept. Acum sunt obligate să își motiveze refuzul și acesta este limitat doar la anumite situații.

Un alt aspect practic și destul de bine reglementat prin noul regulament vizează accesul la interfețele specifice ale băncilor. Ca să poată să acceseze datele cu privire la conturi sau să poată procesa plățile, aceste instituții au nevoie de acces la interfața băncilor, iar băncile sunt obligate să deschidă acest acces prin intermediul unor interfețe specifice și mai puțin prin intermediul interfațelor pentru clienți.”

Pentru a îmbunătăți și mai mult accesul la numerar, PSD3 va permite comercianților cu amănuntul să ofere, în magazinele fizice, servicii de furnizare de numerar chiar și atunci când clientul nu efectuează o achiziție, fără a fi nevoie de a avea autorizare ca prestator de servicii de plată, de a se înregistra sau de a avea calitatea de agent al unei instituții de plată, în limita unui plafon de 50 EUR pentru fiecare operațiune.

Serviciile de plată oferite de anumiți operatori de distribuitoare automate de numerar (ATM) au fost excluse de la aplicarea PSD2, însă în practică această excludere nu s-a implementat din cauza ambiguității sale în ceea ce privește entitățile vizate. Prin PSD3, aceștia vor fi supuși doar unui regim de înregistrare, fără a mai fi excluși complet din domeniul de aplicare.

Directiva privind moneda electronică (EMD2) și PSD2 sunt în prezent rezonabil de apropriate ca regim juridic, Cu toate acestea, în practică, autoritățile de supraveghere au avut dificultăți în a distinge între serviciile de plată și serviciile privind moneda electronică.

În practică, distincția dintre conturile de plăți și conturile de monedă electronica este foarte dificilă, cele doua conturi fiind foarte similare prin natura lor, întrucât îndeplinesc aceleași funcții, anume executarea operațiunilor de plată. În plus, nu este nicio diferență între creditarea fondurilor într-un cont de plăți și emiterea de monedă electronică care este apoi stocată într-un cont de monedă electronică. În prezent, Comisia a clarificat aceste aspecte prin răspunsul la  Q&A 4221 în sensul în care o instituție de plată poate să țină într-un cont de plăți fonduri disponibile pentru operațiuni de plată viitoare neidentificate, ceea ce a eliminat și mai mult diferențierea între cele două conturi. Conturile de monedă electronica nu sunt propriu-zis definite de EMD2, astfel încât fuziunea celor două reglementări elimină această dilemă, contul de plăți fiind singura noțiune utilizată.

O altă chestiune ține de distincția făcută de PSD2 între fondurile pentru executarea operațiunilor de plată, moneda electronica și fondurile rambursabile. Astfel, conform PSD3, orice fonduri primite de instituțiile de plată de la utilizatorii serviciilor de plată în vederea prestării de servicii de plată sau de servicii de monedă electronică nu reprezintă un depozit sau alte fonduri rambursabile în sensul legislației privind instituțiile de credit.

Adoptarea finală a acestui pachet legislative este estimată a avea loc în cursul anului 2025.

Statele membre vor fi obligate să transpună PSD3 în termen de 18 luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Conform noului regim de autorizare introdus de PSD3, autorizațiile deja acordate instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronica vor rămâne în vigoare pentru o perioadă suplimentară de 24 de luni de la intrarea în vigoare a PSD3.

Cu toate acestea, instituțiile deja autorizate vor trebui să depună o nouă cerere de autorizare la autoritățile naționale competente (i.e. Banca Națională a României) în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare.

Prin urmare, este foarte important ca instituțiile existente să identifice în timp util și să analizeze compatibilitatea propriilor sisteme și măsurile necesare pentru adoptarea noilor cerințe de reglementare ce vor fi impuse prin PSD3, pentru a putea să continue să funcționeze.