Diana Șoșoacă a fost eliminată din cursa alegerilor prezidențiale printr-o decizie fără precedent a Curții Constituționale a României, perfect încadrabilă în registrul dat de expresia machiavelică „scopul scuză mijloacele”. De altfel, toată lumea a salutat tacit excluderea acesteia, chiar dacă nu și metoda prin care s-a realizat. Episodul electoral în cauză a ieșit rapid din atenția opiniei publice, ceea ce nu înseamnă că a dispărut și influența pe care o au “Mama Națiunii” și alți politicieni de aceeași teapă asupra alegătorilor și, prin contagiune, în conduita politică a altor candidați rămași în cursa pentru Parlament și Președinție. Populismul toxic e tentant deoarece în multe locuri ale lumii s-a ajuns în stadiul de incultură politică în care acesta a devenit productiv, în sensul atragerii de voturi.
Miza reală în scoaterea în decor a Dianei Șoșoacă nu a fost “protejarea traiectoriei pro-europene a României”[1], ci disponibilizarea pe piața electorală a voturilor pe care partidul său, SOS, le-a obținut la alegerile pentru Parlamentul European. În primăvară, au fost 421.583 de alegători care și-au acordat voturile[2] acestui partid, consecința fiind că Diana Ivanovici-Șoșoacă și Luis-Vicențiu Lazarus au prins bilet pentru patru ani la trenul de Bruxelles. Aproape jumătate de milion de români nu și-au pus problema ce anume vor face pentru ei și pentru întreaga națiune doi “șoșocari” în inima democrației europene. Judecând pe baza campaniei electorale făcute asiduu de SOS și mai ales de Diana Șoșoacă, se poate doar bănui că mandatul popular care le-a fost încredințat a fost de a exporta circ autohton pe scena Uniunii Europene și nimic altceva.
Sigur, a fost un vot de blam pe direcția partidelor politice mari din România, pus în același coș cu apetitul românilor pentru spectacolul politic inspirat din grila de emisiuni a postului de televiziune OTV, la care și Luis Lazarus a lucrat ca producător și moderator. Dar SOS a devenit singurul partid românesc neafiliat niciunui grup politic[3] reprezentat la Bruxelles, deoarece „șoșocarii” au fost respinși de noul grup de extremă dreaptă format în Parlamentul European[4] și nu vor putea colabora nici măcar cu celelalte partide extremiste din peisajul politic al Uniunii Europene. Diana Șoșoacă și Luis Lazarus vor încasa degeaba salarii de europarlamentari, timp de patru ani, pentru că aproape jumătate de milion de români au considerat că votul pentru SOS le dă o minimă satisfacție.
A devenit virală imaginea în care Diana Șoșoacă stă alături de europarlamentarul german Maximilian Krah[5], acesta din urmă părând complet debusolat de compania europarlamentarei românce, chiar dacă și el aparține unui partid de extremă dreapta, anume „Alternativa pentru Germania”. Oare s-a remarcat și faptul că ei i-a revenit banca cu numărul 777 din Parlamentul European? Probabil că întâmplător, dar cu siguranță ironic, alocarea băncii cu numărul 777 denotă modul în care Diana Șoșoacă a ajuns să reprezinte România la Bruxelles: printr-o confuzie între păcănele și urna de vot, o confuzie indusă electoratului de partidele extremiste și cel puțin tolerată de altele.
S-a întâmplat și la case mai mari, dar acolo s-a înțeles că scrutinele electorale sunt terenul unde se poartă războaie hibride, un exemplu recent fiind sutele de cetățeni moldoveni[6] antrenați în Rusia, Serbia și Bosnia pentru a influența alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul privind parcursul pro-european al acestui stat, instructorii lor fiind cetățeni ruși afiliați la gruparea de mercenari Wagner. De regulă, ingerințele rusești în procesele electorale sunt mai lesne de arătat cu degetul atunci când survin în state din afara umbrelei de securitate euroatlantice, precum Republica Moldova sau Georgia, inerent mai vulnerabile. Dar să nu uităm că astfel de ingerințe au avut loc și pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, iar asta denotă faptul că un stat ca România nu are cum să fie ocolit, miraculos, de influenţa Rusiei. Întrebarea legitimă este cum anume se manifestă această influenţă în cazul nostru?
Fostul președinte și premier rus, Dmitry Medvedev, a spus cândva despre români că “nu sunt o națiune, ci un mod de viață”[7], aceasta fiind o expresie folosită în Rusia pentru a vorbi despre persoanele de etnie rromă, o aluzie la traiul lor nomad. Nu a fost o declarație singulară, întrucât Rusia are această tradiție de a discredita România și românii, prin declarații sau prin cinematografie[8]. În mod ironic, prima declarație publică în care Vladimir Putin a negat existența statului ucrainean a fost consemnată de către jurnaliști în contextul participării sale la summit-ul NATO de la București[9], din anul 2008. Iată, deci, că România și Ucraina au un numitor comun în ochii celor mai înalți oficiali ai Federației Ruse, conform cărora nu se justifică statalitatea niciuneia dintre cele două țări, pur și simplu pentru că nu le convine celor de la Kremlin.
Oricine urmărește spectacolul livrat în Parlamentul European de către Diana Șoșoacă și ia în considerare calitatea ei de reprezentant la Bruxelles al poporului român e tentat să-i dea dreptate lui Dmitry Medvedev. Oare ce își închipuie despre români ceilalți parlamentari europeni atunci când o văd? Ce spun oare rușii despre români când citesc sau vor citi interviuri oferite de europarlamentara româncă unor publicații din Rusia? Primul astfel de interviu[10], din anul 2023, face o descrie apocaliptică a României, la pachet cu discreditarea Ucrainei. În discursul „șoșocar”, România e doar „o colonie a UE”, ceea ce propaganda rusă afirmă constant despre Ucraina, iar de aici e doar un pas până la invitarea rușilor să invadeze și România pentru a restabili situația într-o matcă „firească”.
Prin tezele pe care le propagă, Diana Șoșoacă nu face altceva decât să dea apă la moară aparatului de propagandă rusesc și, în următorii patru ani, va face acest lucru de la tribuna Parlamentului European, grație voturilor ce i-au fost oferite de aproape o jumătate de milion de români „patrioți”. Să zicem că acesta e farmecul discret al democrației românești transpuse în context european: în loc să trimitem la Bruxelles cei mai buni oameni să ne reprezinte, îi trimitem pe cei mai „spectaculoși”, chiar dacă în sensul unei menajerii politice.
În anii ’90, Rusia l-a avut pe Vladimir Jirinovski distribuit în rolul de „sperietoare politică”, în același timp în care România îl avea distribuit în rol similar pe Corneliu Vadim Tudor, acesta din urmă ajungând și el europarlamentar în anul 2009. După numai un deceniu și jumătate, memoria colectivă a românilor s-a dovedit prea scurtă pentru a vedea în Diana Șoșoacă un personaj politic croit după calapod vadimist, extrem de util pentru a deturna atenția cetățenilor. Jirinovski și Vadim Tudor au avut amândoi cariere politice îndelungate, în urma cărora nu a rămas nimic notabil, pentru că nici nu au avut realizări notabile. Ambii și-au datorat longevitatea politică voturilor pe care le-au primit din partea electoratului, un electorat sedus de comportamente provocatoare și lipsit de așteptări concrete și mai ales constructive, la figurat și chiar la propriu, din partea celor pe care îi aleg ca reprezentanți politici.
Au trecut mai mult de 30 de ani de la răscrucea anului 1989 și aproape 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. E un eșec al întregii clase politice faptul că, după atât timp, jumătate de milion de români nu au văzut o opțiune mai bună pentru voturile lor decât un personaj de emulație vadimistă, promovat agresiv în mediul online, care face politică în stil turbo folk și care nu va livra altceva decât divertisment. Efectele adverse ce derivă din această situație, precum favorizarea propagandei ostile a Rusiei și influențarea prin contagiune a altor formațiuni politice, sunt ponoasele pe care le vom trage noi toți, însă, pentru că nu am arătat la timp oamenilor și convingător pericolul ascuns în valurile de divertisment politic cu care Diana Șoșoacă și Luis Lazarus au stropit cetățenii români, în toți acești ani.
Iulian Mareș
[1] https://republica.ro/de-ce-e-atat-de-periculoasa-decizia-luata-de-ccr-in-cazul-dianei-sosoaca
[2] https://rezultatevot.ro/elections/118/results
[3] https://results.elections.europa.eu/ro/rezultate-nationale/romania/2024-2029/
[4] https://hotnews.ro/diana-sosoaca-si-luis-lazarus-respinsi-de-noul-grup-de-extrema-dreapta-din-parlamentul-european-creat-de-partidul-afd-1745135
[5] https://www.euronews.ro/articole/cine-este-colegul-de-banca-al-dianei-sosoaca-in-parlamentul-european
[6] https://www.g4media.ro/breaking-sute-de-cetateni-moldoveni-antrenati-in-rusia-serbia-si-bosnia-pentru-rasturnarea-guvernului-ei-au-fost-instruiti-pentru-lupte-de-strada-cu-politia-si-provocarea-de-miscari-in-masa-cu-ajut.html
[7] https://tass.ru/politika/20241419
[8] https://larics.ro/history-blender-russian-patriotic-movies/
[9] https://blogs.lse.ac.uk/lseih/2020/07/01/there-is-no-ukraine-fact-checking-the-kremlins-version-of-ukrainian-history/
[10] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/interviu-halucinant-al-dianei-sosoaca-in-presa-rusa-ucraina-detine-teritorii-care-nu-ii-apartin-romania-e-o-colonie-soros-e-implicat-2378071
| Știri BVB