Camera Superioară (Bundesrat) a Parlamentului german, care reuneşte cele 16 landuri federale, a adoptat vineri reforma serviciului militar pentru a consolida armata în contextul ameninţării Rusiei şi, deşi deocamdată rămâne voluntar, în caz de necesitate serviciului militar poate fi declarat obligatoriu, informează EFE, potrivit Agerpres.
În viitor, toate cetăţenele şi toţi cetăţenii Germaniei cu vârsta de 18 ani vor primi un chestionar despre motivaţie şi aptitudini.
Bărbaţii sunt obligaţi să îl completeze, în timp ce femeile îl pot completa voluntar.
De asemenea, toţi bărbaţii născuţi începând din ianuarie 2008 vor trebui să se supună examenului medical militar.
Obiectivul legii vizează creşterea numărului soldaţilor bărbaţi şi femei activi de la aproximativ 184.000 în prezent la între 255.000 şi 270.000 până în anul 2035, conform guvernului de coaliţie condus de cancelarul Friedrich Merz.
Acestora li se vor adăuga 200.000 de rezervişti.
Consolidarea personalului forţelor armate va avea loc iniţial pe bază de voluntariat. Pentru a atrage cât mai mulţi tineri la un serviciu voluntar, legea prevede stimulente precum un salariu lunar de aproximativ 2.600 de euro brut şi, în anumite cazuri, o subvenţie pentru obţinerea permisului de conducere a automobilelor sau a camioanelor.
Începând cu 2027, guvernul va fi obligat să prezinte Camerei Inferioare a Parlamentului date privind persoanele voluntare. Dacă nu sunt suficiente, Bundestagul poate declara prin rezoluţie aşa-numita obligaţie de serviciu din necesitate. Abia atunci va fi posibilă recrutarea forţată şi, prin urmare, introducerea serviciului militar obligatoriu.
Legea poate fi acum promulgată de preşedintele ţării, Frank-Walter Steinmeier. În cea mai mare parte, ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Camera Superioară a Parlamentului german a adoptat, de asemenea, vineri, un proiect de lege ce reformează o parte a sistemului de pensii, garantând stabilitatea nivelului pensiilor la 48% din salariul net până în 2031, printre alte măsuri.
Legea pentru stabilizarea nivelului pensiilor şi pensia de maternitate III, care garantează echivalarea completă a perioadelor de creştere a copiilor născuţi înainte de 1992 cu cea a celor născuţi ulterior, aprobată de Bundestag la începutul lunii decembrie, a trecut astfel şi de Bundesrat.
Reprezentanţii landurilor şi-au dat acordul pentru prelungirea până în 2031 a menţinerii garanţiei nivelului pensiilor la 48%.
Prin această măsură se urmăreşte evitarea unei scăderi a nivelului pensiilor şi decuplarea pensiilor de salarii, deşi nu se precizează cum va fi finanţat costul acestora ţinând cont de schimbările demografice.
La rândul său, pentru pensia de maternitate se iau în calcul perioadele de creştere a copiilor, care se înscriu în calculul pensiei.
Până în prezent, recunoaşterea sarcinii de creştere a copiilor în calculul pensiei diferă în funcţie de momentul naşterii acestora.
În viitor, prin pensia de maternitate III, perioadele de îngrijire pentru toţi copiii vor fi extinse până la maximum trei ani.
Scopul este de a egaliza pe deplin dreptul la pensie pentru toate mamele începând cu 2027.
Eliminarea interdicţiei de cumul a fost o cerinţă a dreptului muncii pentru pensia activă, care a fost aprobată, vineri, separat, de Bundesrat.
Această parte a reformei pensiilor îşi propune să creeze stimulente pentru ca persoanele în vârstă să continue să lucreze voluntar dincolo de vârsta legală de pensionare.
Persoanele pensionate, odată ce ating vârsta legală obişnuită de pensionare de 67 de ani, vor putea câştiga 2.000 de euro pe lună scutiţi de impozite într-un loc de muncă cu normă întreagă. Fiecare euro câştigat peste această sumă va fi supus impozitului.
Angajatorul va continua să plătească contribuţiile la securitatea socială, ceea ce contribuie la stabilitatea financiară a sistemelor de securitate socială.
Potrivit guvernului federal, aproximativ 168.000 de persoane pensionate vor rămâne astfel disponibile pe piaţa muncii începând cu luna ianuarie.