Germania: Neînţelegeri în coaliţie pe tema banilor pentru refugiaţii din Ucraina

O nouă dispută ar putea izbucni între partenerii din coaliţia guvernamentală din Germania pe tema restricţionării beneficiilor pentru refugiaţii ucraineni, relatează luni dpa, potrivit Agerpres.

Dirk Wiese, din partea Partidului social-democrat (SPD, de centru-stânga), a respins luni apelurile premierului bavarez Markus Soder ca ucrainenii să nu mai primească ajutorul de bază cunoscut sub numele de “Burgergeld”, având în vedere creşterea costurilor.

Duminică, Soder – liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), care face parte din coaliţia de guvernare a Germaniei alături de SPD şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU, partid conservator al cancelarului Friedrich Merz) – a sugerat că ucrainenii ar trebui să primească doar alocaţia pentru solicitanţii de azil, care este mai mică.

Comentariile sale au venit după ce cifrele oficiale au arătat că plăţile “Burgergeld” au crescut cu 4 miliarde de euro (4,64 miliarde de dolari), ajungând la 46,9 miliarde de euro în 2024. Cetăţenii ucraineni, o mare majoritate dintre aceştia fugiţi din ţara lor în urma invaziei ruseşti din 2022, au revendicat 6,3 miliarde de euro din această sumă.

În răspuns, secretarul parlamentar al SPD, Dirk Wiese, a declarat pentru dpa că economiile obţinute prin reducerea beneficiilor pentru refugiaţii ucraineni ar fi minime, din cauza efortului birocratic implicat. “Creşterea birocraţiei anulează efectiv economiile”, a argumentat el.

Ministrul afacerilor sociale, Barbel Bas, din partea SPD, a refuzat să comenteze propunerea lui Soder, luni. O purtătoare de cuvânt a biroului acesteia a făcut referire la acordul de coaliţie dintre blocul CDU/CSU şi SPD, care a promis să reformeze sistemul Burgergeld, dar s-a angajat doar să restricţioneze beneficiile pentru cetăţenii ucraineni care sosesc în Germania după 1 aprilie 2025.

Totuşi, comentariile lui Soder au fost susţinute de colegii săi de centru-dreapta.

Unul din liderii deputaţilor CDU, Thorsten Frei, şeful biroului lui Merz, a criticat faptul că doar unul din trei ucraineni din Germania care sunt apţi de angajare lucrează în prezent. Această rată este mult mai mică decât în alte ţări europene, au avertizat premierii CDU.

Cercetătorul Enzo Weber, de la Institutul pentru cercetarea ocupării forţei de muncă (IAB), a notat în schimb că “integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii necesită timp”, subliniind timpii lungi de aşteptare pentru cursurile de limbă şi integrare pentru ucrainenii din Germania.

“Acest lucru s-ar putea face mai rapid dacă s-ar oferi instruire lingvistică şi calificări pe lângă muncă”, a explicat Weber.

Controversa survine în mijlocul unei “luni de miere” dificile pentru noul guvern al Germaniei, care şi-a preluat atribuţiile abia în luna mai. Partenerii de coaliţie s-au mai confruntat pe teme precum politica nucleară şi nominalizarea judecătorilor la Curtea Constituţională a ţării, aminteşte dpa.

La rândul său, ministrul german al economiei, Katherina Reiche, a subliniat importanţa de a recompensa angajarea, în timpul unei vizite la compania de semiconductori Infineon, luni.

“Trebuie să se vadă că merită mai mult să mergi la lucru decât să stai acasă”, a declarat ministrul CDU. “Cei care merg la muncă trebuie să simtă că rămân cu mai mulţi bani în buzunar la sfârşitul zilei decât cei care nu merg”.

În acelaşi timp, Dirk Wiese a insistat că “cei care abuzează de sistem trebuie să se confrunte cu sancţiuni clare”, în comentarii adresate grupului media Redaktionsnetzwerk Deutschland.