Gheorghe Chindriș, fost director al Cupru Min Abrud și cunoscut pentru inițiativa de a crea primul sat românesc din Statele Unite, a fost găsit mort în locuința sa din județul Cluj, potrivit Observator News. Bărbatul avea 66 de ani, iar primele informații indică faptul că ar fi prezentat lovituri la nivelul capului. Ancheta este în desfășurare, iar una dintre ipotezele luate în calcul de anchetatori este cea a unei crime.
Trupul neînsuflețit a fost descoperit în jurul prânzului de colegii săi din cadrul Asociației Patriotice Avram Iancu, unde ocupa funcția de vicepreședinte. Potrivit apropiaților, Chindriș era așteptat la un eveniment încă de la ora 9:00, însă nu a mai ajuns și nu răspundea la telefon.
La fața locului au intervenit polițiști și criminaliști, care au împânzit zona și au început cercetările atât în interiorul imobilului, cât și în curte și în autoturismul victimei, în căutarea unor indicii care să lămurească împrejurările decesului. „Se fac cercetări, la fața locului fiind prezent și un procuror, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care a survenit decesul bărbatului”, a declarat reprezentantul IPJ Cluj.
Născut în Maramureș, Gheorghe Chindriș s-a stabilit ulterior în Cluj. La doar 31 de ani a ajuns director la mina de aur din Băișoara. În anul 2001 s-a mutat în Statele Unite, unde a pus bazele unui proiect inedit: un sat românesc construit în jurul unei biserici maramureșene, cu gospodării tradiționale inspirate din arhitectura zonei natale. S-a întors în România în 2012, iar în 2018 a fost numit director la Cupru Min Abrud, considerată cea mai profitabilă companie minieră de stat din Alba.
Este autor al volumului „Folclor și tradiții românești”, lansat în cadrul unui eveniment organizat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Activitatea sa culturală a fost legată și de implicarea în Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, precum și în cadrul Asociaţia patriotică Avram-Iancu, unde ocupa funcția de vicepreședinte.
Ancheta continuă pentru a stabili cu exactitate cauzele și circumstanțele în care s-a produs decesul.
Scriitorul Ionuţ Ţene a scris pe Facebook:
“Drum lin spre cer ing. Gheorghe Chindriș, vicepreședinte al Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu! Medalion biografic
Moartea inopinată și violentă a ing. Gheorghe Chindriș a căzut ca un fulger pentru membrii Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, unde ocupa, cu noblețe și profesionalism funcția de vicepreședinte. Ultima oară când l-am întâlnit pe ing. Gheorghe Chindriș a fost marțea trecută, cu câteva zile înainte de deces, la ședința de conducere a societății patriotice. Paradoxal, ca niciodată, la acea ședință ing. Chindriș a fost destul de afabil și retras, puțin melancholic sau nostalgic. Parcă presimțea ceva. Nu a intervenit prea mult în discuții, lucru care mi s-a părut neobișnuit. Am schimbat câteva cuvinte cu dânsul și părea ușor descumpănit și melancolic. Îmi tot spunea că m-a inclus în programul conferinței de istorie de la Ieud, de anul viitor, în muzeul satului pe care l-a înființa acolo. Am fost și anul trecut la Ieud și am fost plăcut surprins de acest autentic muzeu în aer liber, înființat și finanțat de ing. Gheorghe Chindriș, unde participă elitele intelectuale ale Maramureșului și Ardealului. A fost ultima dată când l-am văzut pe marele inginer — la propriu și la figurat — prin activitatea sa prestigioasă în minerit și pe plan cultural etno-folcloric. Era vicepreședintele Asociației Cultural-Patriotice „Avram Iancu” și membru al conducerii Asociației Maramureșenilor, în care era implicat sufletește și trup și spirit. Era un stâlp moral și un sprijin financiar pentru aceste societăți culturale și patriotice. Moartea ing. Gheorghe Chindriș a lăsat un gol în sufletele membrilor acestor societăți patriotice și în rândul patrioților români din Ardeal. Este de neînlocuit.
Gheorghe Chindriș s-a născut în Ieudul Maramureșului în 1960 și a urmat studii la Cluj-Napoca (liceu) și la Petroșani (Institutul de Mine). A lucrat apoi 13 ani la mina din județul Cluj, ajungând director al unității la vârsta de 31 de ani. După alți șapte ani a devenit director adjunct la compania minieră din Deva. După terminarea facultății s-a întors în Cluj, la mina Băișoara, unde a lucrat 13 ani. În 2001 a aplicat la Loteria Vizelor și, un an mai târziu, a plecat în Statele Unite, având Green Card.
Acolo a început ca muncitor într-o companie producătoare de roboți industriali pentru industria auto. A avansat în cadrul companiei, lucrând într-o echipă de service. S-a întors în țară în 2012 și, de atunci, mergea în SUA mai mult în vacanțe prelungite. Gheorghe Chindriș avea pasiunea folclorului. Și-a dedicat o mare parte din viață promovării folclorului și tradițiilor românești, atât în țară, cât și în comunitatea românească din Statele Unite. Pasiunea pentru portul popular, muzica și obiceiurile maramureșene l-a determinat să contribuie la organizarea a două ediții ale emisiunii ”Tezaur Folcloric”, cu Mărioara Murărescu, la Ieud (2000 și 2010), precum și la numeroase evenimente culturale care au menținut vie legătura românilor din diaspora cu originile lor. În SUA, Chindriș a co-fondat Societatea Culturală Româno‑Americană „Avram Iancu”, prin care a susținut organizarea de sărbători naționale și religioase, concerte și expoziții. Din 2008, societatea a dezvoltat manifestări anuale de Ziua României și alte evenimente comunitare românești, stimulând și reînviind obiceiul purtării costumului tradițional la biserică. Colecțiile sale de obiecte tradiționale au condus la înființarea Casei Tradițiilor Românești din America, un spațiu expozițional dedicat patrimoniului cultural românesc.
Activitatea sa jurnalistică a debutat fructuos în noiembrie 2004, când a scris pentru ”Curentul Internațional”, în rubrica „Pagina de tradiții și folclor”, semnând reportaje și interviuri cu personalități ale folclorului românesc. Inițial tipărită, publicația comunității funcționează în prezent online, continuând să informeze și să promoveze personalități și inițiative culturale. Un proiect emblematic realizat de inginerul Chindriș este „Satul românesc din America”, demarat în 2009, după achiziția unui domeniu de 25 de hectare în apropiere de Detroit de către Biserica Sfânta Treime. Chindriș a devenit ctitor de biserici Greco-catolice și sponsor al bisericilor ortodoxe. Proiectul a urmărit replicarea elementelor definitorii ale unui sat românesc — porți maramureșene, biserică, cimitir și case tradiționale — pentru a oferi românilor din America un „colț de România”. Primele realizări au inclus aducerea unor porți și a unei toacă din Bârsana (2013) și construirea unei mănăstiri asamblate în România și transportate în SUA (finanțată integral de un sponsor român). Au fost construite case‑muzeu reprezentative (inclusiv o reproducere a casei lui Avram Iancu) și 60 de locuri de cazare pe domeniu; din motive legale, stabilirea permanentă a locuitorilor fiind dificilă, exponatele vor funcționa predominant ca muzeu. Pe plan profesional, după o perioadă petrecută în Ieud unde a sponsorizat biserica Greco-catolică nouă din localitate, Chindriș a aplicat pentru un post în administrația Cupru Min Abrud. A fost selectat din 176 de candidați și a devenit membru al Consiliului de Administrație, iar ulterior director executiv al companiei. Sub conducerea sa, Cupru Min a trecut printr-o reorganizare și retehnologizare semnificative. În anul Centenarului, în satul românesc din Ohio, a ridicat bustul lui Avram Iancu pe cheltuiala sa, iar anul trecut a finanțat și dezvelirea statuii din bronz a lui Mihai Eminescu.
Întors în țară a fondat pe banii proprii și sponsori, Muzeul „Chindriș Vălenaru” din Ieud care a găzduit „Simpozionul Internațional Arc peste Atlantic – Recunoștință satului nostru Ieud”, o manifestare culturală deosebită, avându-l ca protagonist de frunte pe Gheorghe Chindriș, vicepreședinte al Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”.În cadrul acestor evenimente a lansat Revista Ieudenilor, care cuprinde articole științifice frumoase despre personalități importante din Ieud, ce au marcat istoria țării noastre. La conferințele de aici au participat peste trei sute de intelectuali din Maramureș și din întreaga țară, precum și artiști maramureșeni, inclusiv Vasile Tomoiagă, campion olimpic la canotaj. S-au prezentat lucrări științifice dedicate lui Horea, Cloșca și Avram Iancu și partizanii anticomuniști, personalități evocate ca modele pentru tânăra generație. Evenimentele la care am participat personal au fost îmbogățite de momente artistice emoționante. Manifestările au fost organizate în colaborare cu Asociația „Ieudeni — am fost și-om fi”, Societatea „Avram Iancu” România și SUA, Asociația Cultural-Patriotică „Avram Iancu” Maramureș, Asociația Maramureșenilor din Cluj și Detroit (SUA) și Ziarul Curentul Internațional din Detroit. Datorită domnului ing. Gheorghe Chindriș am publicat cu bucurie în „Curentul Internațional” articole de istorie și am participat la diverse conferințe online „Arc peste Atlantic” România–SUA. Personal, am fost apropiat de inginerul Chindriș și moartea lui m‑a întristat profund și m-a cutremurat prin tragismul acesteia. Poate nu întâmplător, a doua noapte la câteva ore după asasinarea mișelească a acestui mare patriot și om de cultură românească l‑am visat. Ne aflam cu toții colegii într‑o ședință de conducere a Societății Cultural‑Patriotice ”Avram Iancu”, dar nu în sala de ședințe din sediul de pe str. Năsăud, ci într‑o sală de marmură rece, asemănătoare celor de la revista Tribuna și Uniunea Scriitorilor Cluj din Piața Universității nr. 1. La un moment dat, în mijlocul ședinței, pe ușa de lemn masiv a intrat ing. Gheorghe Chindriș, îmbrăcat într‑un pulover bej deschis, cu o cămașă neagră și pantaloni moțești în culori închise. Avea pe cap o căciulă de miel țuguiată, așa cum îi plăcea să poarte iarna. A intrat încet și s‑a uitat atent la noi. Câțiva membri din conducerea asociației patriotice l‑am întrebat: „Ce faci, domnul Chindriș? Cum ești?” S‑a uitat atent în jur, a dat din cap în sus și în jos și a scos un fel de „mda”. De multe ori făcea acest gest clătinat cu capul, arhicunoscut de colegi.
Totul părea atât de viu și adevărat în vis. Apoi s‑a întors și a ieșit pe hol. Imediat l‑am urmărit eu cu colonelul Marcel Huțușoru și am strigat: „Gheorghe, ce faci? Unde mergi?” El nu s‑a întors și imaginea lui s‑a stins în întunericul holului rece.
M‑am trezit imediat, speriat, în miezul nopții. O fi vrut ing. Gheorghe Chindriș să ne transmită ceva din lumea cealaltă? Mi‑a amintit cu duioșie cum am participat la Serbările de la Țebea sau la Crucea Iancului, unde venea îmbrăcat într‑un frumos costum maramureșean. Suferim azi o mare pierdere pentru patriotismul românesc din Ardeal. De aceea, anchetarea asasinării acestui important patriot al Ardealului trebuie tratată cu toată seriozitatea de către poliție, parchet și, dacă e cazul, de SRI. Autoritățile statului nu pot ignora cum patrioții români sunt asasinați în Transilvania. Poliția a dat un comunicat rece și ignobil, aproape rușinos cum spune jurnalistul Horia Gabriel Nasra. Ni se omoară azi patrioții în inima Ardealului, într‑un moment greu pentru România. Drum lin spre ceruri, lângă Avram Iancu, ing. Gheorghe Chindriș! Dumnezeu să te odihnească în lumea celor drepți și eroi ai neamului pe care i-ai iubit, venerat și promovat toată viața”.
| Știri BVB