Grupul OPEC+ respinge solicitările SUA privind majorarea mai rapidă a producţiei de ţiţei

Grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a fost de acord joi să menţină planurile care prevăd majorarea producţiei de ţiţei cu 400.000 de barili pe zi din decembrie, în pofida solicitărilor din partea Statelor Unite pentru o creştere mai accentuată, cu scopul de a contracara avansul preţurilor, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Principalul producător din OPEC, Arabia Saudită, a respins deja cererile pentru o creştere mai rapidă a livrărilor de petrol de către grupul OPEC+, citând problemele economice.

Surse din cadrul OPEC+ au declarat pentru Reuters că Statele Unite au capacitatea de a majora propria producţie dacă vor să sprijine accelerarea redresării economiei globale.

Cotaţia barilului de ţiţei Brent a depăşit anul acesta 86 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul redresării cererii în urma ridicării restricţiilor şi a majorării graduale a livrărilor de către grupul OPEC+.

Grupul celor 23 de mari producători de petrol nu doreşte să acţioneze prea repede, din cauza temerilor că cererea va scădea în urma creşterii cazurilor de infecţii.

Vicepremierul rus Alexander Novak a explicat că din august OPEC a livrat deja pe plan global o cantitate de ţiţei mai are cu două milioane bpd şi va continua cu planul de a majora producţia cu 400.000 de barili pe zi (bpd) în fiecare lună, în ultima parte a lui 2021 şi în primele luni din 2022.

“Există unele indicii privind scăderea cererii de petrol în UE în octombrie. Cererea de ţiţei pe plan global este încă sub presiune din cauza creşterii cazurilor de infecţii”, a declarat Novak, explicând de ce OPEC+ nu a majorat mai mult producţia.

Majorarea cotaţiei petrolului la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani este agravată de o creştere şi mai mare a preţurilor la gaze naturale, care au urcat cu 300% în acest an, din cauza unor probleme de aprovizionare şi a producţiei reduse de alţi combustibili.

Creşterea preţurilor la petrol, gaze naturale, cărbune şi energie electrică alimentează presiunile inflaţioniste la nivel global şi încetinesc revenirea economică.

Începând din luna ianuarie 2017, ţările din OPEC+ au redus producţia pentru a susţine preţurile şi a diminua supra-oferta, iar la mijlocul anului trecut au adoptat o reducere record a producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi în contextul în care pandemia de COVID-19 a afectat cererea de benzină şi combustibil pentru avioane.

Analiştii de la Goldman Sachs au apreciat că redresarea semnificativă a cererii globale de petrol ar putea duce cotaţia barilului de ţiţei Brent peste estimarea sa de 90 de dolari pentru finalul anului, pe fondul ofertei restrânse şi al crizei globale de energie.

Goldman Sachs se aşteaptă ca cererea de petrol să atingă în curând nivelul de dinaintea pandemiei, de aproximativ 100 milioane de barili pe zi (bpd), pe fondul redresării consumului în Asia. În plus, analiştii băncii americane de investiţii apreciază că problemele în aprovizionarea cu gaze vor duce la creşterea generării de energie din centrale pe bază de petrol, ceea ce ar putea contribui cu cel puţin un milion bpd la cererea de ţiţei.

“Deşi nu este scenariul nostru de bază, o astfel de persistenţă ar reprezenta un risc crescând la estimarea noastră privind o cotaţie de 90 de dolari a barilului de ţiţei Brent la finalul lui 2021”, se arată în raportul Goldman din 24 octombrie.