Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei previzionează un avans al economiei de 2,2% în 2023

Economia Greciei va creşte cu 2,2% în 2023, de la 5,9% în 2022, a estimat vineri guvernatorul Băncii Centrale, Yiannis Stournaras, cerând autorităţilor să continue reformele şi prudenţa fiscală, în condiţiile în care ţara intră într-o perioadă de incertitudini politice ridicate, în urma alegerilor, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

În 21 mai au loc alegeri generale în Grecia, cu câteva săptămâni înaintea încheierii mandatului Guvernului. Dar analiştii nu se aşteaptă ca în urma votului să fie desemnat un câştigător clar, ceea ce ar putea duce la o criză politică prelungită.

Atena trebuie să continue politicile sale credibile, pentru a proteja economia de riscuri, care includ impactul crizei energiei şi o perioadă electorală prelungită, a declarat Yiannis Stournaras la o reuniune a Băncii Centrale a Greciei.

Acesta a adăugat: “Cel mai mare risc la adresa perspectivelor de creştere ale economiei Greciei, într-o perioadă de crize succesive şi incertitudini sporite, ar fi pierderea credibilităţii în privinţa politicii economice implementate, care a fost atât de dificil de recâştigat, şi o revenire la practicile greşite din trecut”.

Chiar dacă a pus punct planurilor de sprijin financiar în 2018, Grecia a rămas până acum sub o supraveghere întărită din partea creditorilor săi, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care au urmărit cu atenţie punerea în aplicare a reformelor promise şi situaţia financiară a ţării. Această supraveghere întărită a luat, oficial, sfârşit în august 2022.

Cele mai recente previziuni privind un avans al PIB-ului Greciei cu 2,2% în 2023 sunt o revizuire în creştere faţă de nivelul de 1,5%, previzionat anterior de Stournaras, şi reflectă progresele fiscale ale ţării.

Inflaţia rămâne la un nivel ridicat dar ar urma să se atenueze la 4,4%, susţine guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, confirmând previziunea Guvernului privind obţinerea în 2023 a unui excedent primar de 0,7% din PIB.

Ţara trebuie să poată obţine pe termen mediu excedente primare sustenabile, de aproximativ 2% din PIB, în timp ce menţinerea credibilităţii fiscale este esenţială pentru a recâştiga un rating recomandat pentru investiţii şi pentru a continua reducerea datoriei, care este la cel mai ridicat nivel din zona euro, a declarat Stournaras.

Guvernul elen se aşteaptă ca datoria publică să scadă considerabil, de la un nivel estimat de 168,9% din PIB în 2022 la 159,3% din PIB în 2023.