Guvernul francez, acuzat de ‘deturnarea’ unei măsuri antiteroriste contra manifestanţilor europeni

O măsură ”deturnată” pentru a-i îndepărta pe militanţii ecologişti şi ”radicali”? Ministerul de Interne francez este acuzat că şi-a multiplicat ”interdicţiile administrative privind teritoriul”, prevăzute iniţial pentru jihadişti, cu scopul de a-i împiedica pe cetăţeni europeni să manifesteze în Franţa, comentează vineri AFP, potrivit Agerpres.

La finalul lunii martie, un grup de ecologişti elveţieni se îndrepta pe şosea spre Sainte-Soline (centru-vest), pentru un week-end de contestare a ”megabazinelor”, la apelul iniţiativei ecologiste ‘Soulevements de la Terre’, dizolvată ulterior de guvern.

În ajunul manifestaţiei, ei au fost arestaţi în timpul unui control rutier. Atunci când Lou (prenumele a fost modificat) le-a prezentat cartea de identitate jandarmilor, ”pe ecran le-a apărut ceva”. ”Dumneavoastră nu sunteţi eligibil să vă aflaţi pe teritoriul francez”, i-au spus ei.

Activistul în vârstă de 24 de ani a descoperit că – începând din ziua anterioară – făcea obiectul unei ”interdicţii administrative privind teritoriul” întrucât prezenţa sa în Franţa ”ar constitui o ameninţare”.

El nu a aflat mai multe detalii, dar a stat patru nopţi în închisoare.

Expulzat cu avionul şi escortat de trei poliţişti până la aeroportul din Geneva, tânărul a fost predat poliţiei elveţiene care l-au însoţit până la ieşire: ”Ei mi-au spus ‘nu avem nimic împotriva dumneavoastră, o zi bună’ ”.

Măsura care l-a vizat este prevăzută de o lege antiteroristă din noiembrie 2014, la acea vreme menită să împiedice plecările către Irak şi Siria a tinerilor francezi doritori să se înroleze în jihad.

Adăugată la textul legii în timpul examinării acesteia, interdicţia de ”intrare” pe teritoriul francez vizează ”combatanţii terorişti străini”.

Interdicţia poate fi pronunţată contra unui cetăţean al unei ţări europene ”în cazul în care prezenţa sa în Franţa ar constitui, din cauza comportamentului său personal, din punctul de vedere al ordinii sau securităţii publice, o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii”.

Ea trebuie să fie motivată, cu excepţia cazului în care ”consideraţii legate de siguranţa statului se opun”.

Mai mulţi avocaţi sunt de părere că guvernul abuzează de acest dispozitiv ”liberticid” – rezervat oamenilor ”extrem de periculoşi” – pentru a scăpa de opozanţi politici, explică unul dintre aceşti avocaţi, Camille Vannier.

La începutul lunii iunie, ministrul de interne francez Gerald Darmanin anunţa pe Twitter ”17 interdicţii contra membrilor stângii radicale veniţi din străinătate” la Paris, pentru a marca 10 ani de la moartea activistului Clément Méric, ucis de skinheads, extrema dreaptă.

Două săptămâni mai târziu, ministrul saluta faptul că ”96 de cetăţeni străini, cunoscuţi serviciilor” de securitate, ”au fost respinşi la frontieră” înaintea unei manifestaţii contra legăturii cu un tren de mare viteză (TGV) între Lyon şi Torino.