Guvernul îşi va angaja răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi

Guvernul îşi va angaja răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi, anunţă premierul Ludovic Orban, potrivit Agerpres.

“În discuţiile pe care le-am avut (…) am luat decizia de a ne angaja răspunderea în faţa Parlamentului pentru alegerea primarilor în două tururi”, a spus premierul, în şedinţa de Guvern. 

Angajarea răspunderii guvernului este o procedură parlamentară prin care, pentru a face faţă unei situaţii deosebite ce necesită măsuri urgente, dar care sunt de competenţa parlamentului, guvernul urmăreşte adoptarea unor proiecte de lege prin cererea sprijinului parlamentului, se arată în volumul “Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

Constituţia precizează că executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege (art. 114).

Procedura angajării răspunderii implică două consecinţe: depunerea de către parlament a unei moţiuni de cenzură sau nedepunerea de către parlament a unei moţiuni.

O primă situaţie este cea în care parlamentul depune o moţiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. Dacă această moţiune este votată, atunci guvernul se consideră demis. În situaţia în care guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură depusă, proiectul de lege sau programul pe care şi-a asumat guvernul răspunderea se consideră adoptat (art. 114).

A doua situaţie este cea în care parlamentarii nu depun moţiune de cenzură şi atunci proiectul de lege, programul sau declaraţia guvernului, modificate sau completate, după caz, cu amendamente acceptate de guvern, se consideră adoptat. Aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devin obligatorii pentru guvern.

În acest context, procedura angajării răspunderii guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea guvernului, se mai arată în volumul “Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii”.