Guvernul vrea să aprobe azi amânarea închiderii grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 (330 MW) și Turceni 7 (330 MW) și a exploatărilor miniere aferente acestora

Guvernul vrea să aprobe astăzi amânarea închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe lignit și a exploatărilor miniere aferente acestora. Astfel, printr-un proiect de act normativ se propune aprobarea amânării închiderii grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 (330 MW) și Turceni 7 (330 MW) și a exploatărilor miniere aferente acestora aparținând Societății Complexul Energetic
Oltenia S.A., până la data de 01.10.2023. Termenul actual de închidere a acestor capacități era 31 decembrie 2022.

Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului, la momentul actual, România se confruntă cu o situație de criză energetică cauzată de efectele războiului din Ucraina care a condus la eliminarea unor surse de aprovizionare a statelor membre ale Uniunii Europene, precum cele din Federația Rusă.

Ordonanţa de urgenţă nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.334/2022, cu modificările și completările ulterioare prevede la art. 19 că: ”În situaţie de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic”.

Potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență la Componenta C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziția verde, ținta 115 – Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit, prevede că până la 31.12.2022, trebuie dezafectată o capacitate instalată totală de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 2.355 MW. Această capacitate reprezintă suma capacității de 1.695 MW (ținta 113), închise la 31.12.2021 și 660 MW, respectiv grupurile energetice Rovinari 3 și Turceni 7 aparținând Societății Complexul Energetic Oltenia S.A., care trebuiesc închise la 31.12.2022.

În același timp, studiul privind adecvanța SEN pentru iarna 2022-2023 consemnează următoarele:

• La data de 01.10.2022, capacitatea instalată la nivelul SEN a fost de 18.307 MW, dintre care 3.092 MW în centrale termoelectrice pe cărbune, 2.616 MW în centrale termoelectrice pe hidrocarburi, 6.642 MW în centrale hidroelectrice, 1.413 MW în centrala nucleară, 3.015 MW în centrale electrice eoliene, 136 MW în centrale pe biomasă/biogaz, 1.393 MW în centrale electrice fotovoltaice.
• Deși capacitatea instalată la nivelul SEN este mare comparative cu necesarul de consum de energie electrică, totuși nivelul producției care poate fi disponibilă în piața de energie electrică și care poate participa la acoperirea consumului de energie electrică este mult mai redus din cauza unor factori care sunt detaliați în continuare.
• Consumul de energie electrică pentru vârful de sarcina în iarna 2022 – 2023 este estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW. Consumul maxim înregistrat în luna ianuarie 2022 a fost de 9.283 MW.
• Din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă, în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW.
• În luna ianuarie 2022 puterea produsă în centralele termoelectrice pe cărbune s-a situat între 827 MW și 1.388 MW, iar în cele pe hidrocarburi între 830 MW și 1.893 MW.
• Puterea produsă în centralele hidroelectrice a depășit 2.500 MW doar pentru aproximativ 20 de ore, iar cea în centrala nucleară s-a situat între 1.230 MW și 1.434 MW. Se remarcă contribuția semnificativă a centralelor termoelectrice pe hidrocarburi la acoperirea consumului de energie electrică.
• În luna ianuarie 2022 energia electrică netă produsă în centralele electrice pe hidrocarburi a fost de 1.138 GWh. Astfel, în luna ianuarie 2022 puterea medie orară produsă în centralele termoelectrice pe hidrocarburi a fost de 1.530 MW.

Pentru perioada de iarnă 2022 – 2023 există riscul ca funcționarea centralelor termoelectrice pe hidrocarburi să fie diminuată semnificativ față de iarna anterioară din cauza lipsei disponibilității sursei primare de energie. Se estimează o reducere a puterii maxime care poate fi produsă în centralele electrice pe hidrocarburi de aproximativ 500 MW. Un aspect cu mare influență pentru funcționarea centralelor electrice pe hidrocarburi în iarna 2022 – 2023 va fi dat de prețul de achiziție a gazelor naturale pentru centralele care asigură și termoficare.

În luna ianuarie 2022 puterea produsă în centralele electrice eoliene s-a situat între o valoare minimă de 0 MW și o valoare maximă de 2.718 MW. Pe parcursul lunii ianuarie 2022 puterea produsă în centralele electrice eoliene a fost mai mică de 500 MW pentru aproximativ 5 zile, respectiv mai mică de 1.000 MW pentru aproximativ 11 zile. Puterea maximă produsă în centralele electrice fotovoltaice a fost de 567 MW.

În perioadele cu producție redusă în centralele electrice eoliene și fotovoltaice consumul de energie electrică a fost asigurat printr-un nivel ridicat al producției în centralele termoelectrice pe hidrocarburi și cele hidroelectrice, respectiv prin import
masiv din sistemele electroenergetice vecine;

O atenție sporită trebuie acordată centralelor electrice eoliene, acestea fiind situate preponderent în zona de sud – est a SEN, fără o repartiție uniformă pe teritoriul României, aspect care poate conduce la lipsa totală a producției în aceste centrale.

Restricții semnificative în funcționarea centralelor electrice eoliene au loc și în perioadele geroase unde turbinele eoliene se opresc la o temperatură a mediul ambiant mai mică de -20 de grade și repornesc dacă temperatura are o valoare mai mare -15 de grade. În zona de sud – est apar restricții de funcționare pentru centralele electrice eoliene și din cauza depunerilor de gheață pe palele turbinelor eoliene și a apariției vibrațiilor.

Situația poate deveni critică la vârful de seară, unde nu este producție nici în centralele electrice fotovoltaice, potrivit autorităților.

În luna ianuarie 2022 soldul SEN s-a situat între o valoare maximă de export de 505 MW și o valoare maximă de import de 1.989 MW. Valorile soldului de import s-au
înregistrat preponderent la vârful de sarcină de iarnă și producție redusă în centralele electrice eoliene și fotovoltaice;

În SEN nu mai sunt disponibile centrale electrice cu funcționare mixtă la care gazul natural să poată fi înlocuit cu păcură. Mai mult, nivelul de hidraulicitate este mult mai redus în anul 2022 față de anul 2021 (energia electrică produsă de centralele hidroelectrice în perioada ianuarie – septembrie a scăzut în anul 2022 la 10.812 GWh, comparativ cu 14.633 GWh în perioada similară a anului 2021). De asemenea, stocul de energie în principalele amenajări hidroenergetice la data de 01.10.2022 a fost de 2.168 GWh, mai redus față de 2.449 GWh la data de 01.10.2021, ceea ce conduce la rezerve de energie mai mici la data de 01.12.2022, cu impact asupra adecvanței în perioada de iarnă 2022 – 2023, pe fondul unui nivel de hidraulicitate mult mai redus pe râurile interioare, pe Dunăre și în Europa;

Capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 – 2023. Totuși, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori) acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import au căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă;

Lipsa consumatorilor dispecerizabili, respectiv a stocării energiei în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare sau în instalații de stocare care să ajute la compensarea deficitului de energie electrică în perioadele în care centralele
electrice din surse regenerabile nu au condiții de funcționare sau centralele termoelectrice pe cărbune sau hidrocarburi funcționează la valori reduse ale puterii produse;

La nivel european, situația energetică în anul 2022 s-a deteriorat semnificativ în comparație cu anii anteriori, deficitul de energie electrică fiind foarte mare din cauza suprapunerii mai multor factori, dintre care menționăm criza gazelor naturale urmare războiului declanșat de Rusia asupra Ucrainei, de hidraulicitatea redusă din cauza secetei prelungite și a temperaturilor foarte ridicate în toată Europa și de
disponibilitatea foarte redusă a centralelor nuclearoelectrice din Franța, care, alături de Germania, erau principalii exportatori de energie electrică la nivel european.

Acești factori au contribuit la scăderea disponibilității surselor primare de energie electrică și a centralelor electrice, sens în care prezentăm situația din câteva țări europene:
• În Austria capacitatea de producția în centralele electrice pe hidrocarburi a scăzut cu aproximativ 15 % din cauza dependenței față de temperatura mediului ambiant și a temperaturilor ridicate, iar producția în centralele hidroelectrice este la un nivel mult mai scăzut față de anii anteriori;
• În Croația producția de energie electrică este mai mică cu aproximativ 20 % față de media ultimilor ani;
• În Spania centralele hidroelectrice cu lac de acumulare funcționează la un nivel foarte scăzut, aproximativ 36 % din capacitatea nominală, respectiv cu 17 % mai mică decât valoarea minimă istorică;
• În Portugalia centralele hidroelectrice cu lac de acumulare funcționează la aproximativ 30 % din capacitatea nominală, o valoare foarte mică având în vedere că valoarea minimă istorică în ultimii 10 ani a fost de 55 – 60 % din
capacitatea nominală;
• Franța are o disponibilitate foarte redusă în centralele electrice nucleare, în prezent aceasta fiind cu aproximativ 10.000 MW mai mică față de minimul istoric de până acum, iar producția în centralele hidroelectrice este la minimul istoric din cauza lipsei zăpezii în perioada de iarnă și a secetei prelungite din perioada de vară;
• Italia a înregistrat o reducere record de 40 % a producției în centralele hidroelectrice pentru primul semestru din anul 2022, comparativ cu anul 2021;
• La începutul lunii octombrie Polonia a avut dificultăți în ceea ce privește adecvanța sistemului pe fondul stocurilor limitate de cărbune;
• Țările din Balcani au un nivel mediu de rezerve în centralele hidroelectrice cu lac de acumulare.

Situația gopolitică actuală generată de conflictul dintre Rusia și Ucrainei face ca, în funcție de evoluția războiului, atât Ucraina cât și Republica Moldova să aibă nevoie de importuri de energie electrică din România. În data de 10.10.2022, mai multe atacuri cu rachetă ale Rusiei asupra Ucrainei au vizat în mod direct infrastructura energetică și de comunicații. Astfel, au fost lovite mai multe stații din rețeaua electrică de transport și distribuție, precum și câteva centrale termoelectrice de
termoficare. Măsura luată de către Ukrenergo Ucraina a fost aceea de anulare, începând cu data de 11.10.2022, a exporturilor către România (150 MW, valoare constantă 24/24 h), Slovacia 150 MW, valoare constantă 24/24 h), Polonia
(aproximativ 200 MW, valoare constantă 24/24 h) și către Republica Moldova (cu valori cuprinse între 100 MW pe timpul nopții și 160 MW pe timpul zilei), pentru o perioadă nedeterminată. Anularea exporturilor Ucrainei către Republica Moldova, începând cu data de 11.10.2022, ora 03:00, au afectat foarte grav Republica Moldova, care nu-și poate asigura necesarul de energie electrică cu aproximativ 30%. Până în
rezent, singura posibilitate de import în Republica Moldova a fost asigurată de către România.

Suplimentar față de cele prezentate, se menționează că grupul energetic Rovinari 5 (330 MW), aflat în proces de reabilitare, suferă o decalare a termenului de punere în funcțiune, astfel încât termenul mai 2022 devine septembrie 2023, din cauza
incapacității furnizorului de echipamente de a-și onora obligația contractuală.