Henry Kissinger: Un trecut întunecat în America Latină; “Războiul împotriva comunismului a fost singura lui prioritate”

Laudele aproape globale la adresa “pragmatismului” şi “viziunii” fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a murit miercuri la vârsta de 100 de ani, contrastează cu tăcerea din America Latină şi cu “sărăcia morală” a acestuia, menţionată de preşedintele chilian Gabriel Boric, transmite AFP.

“A murit un om a cărui strălucire istorică nu a reuşit niciodată să îi ascundă profunda sărăcie morală”. Acesta este mesajul pe care ambasadorul Chile la Washington, Juan Gabriel Valdes, l-a publicat pe contul său X după ce a aflat de moartea lui Kissinger, instigatorul loviturii de stat din 1973 din această ţară sud-americană.

Preşedintele Boric, liderul stângii chiliane, a preluat această postare, în timp ce Ministerul chilian de Externe a păstrat tăcerea.

Henry Kissinger a avut un rol cheie în sprijinirea loviturii militare a SUA din Chile, condusă de generalul Augusto Pinochet împotriva guvernului socialist al lui Salvador Allende în 1973, precum şi a altor guverne dictatoriale din America Latină, precum Brazilia şi Nicaragua.

“Pentru Kissinger, America Latină a fost doar o piesă pe tabla de şah geostrategică globală. Războiul împotriva comunismului a fost singura lui prioritate. Toate celelalte consideraţii au fost de mică importanţă”, a declarat pentru AFP Michael Shifter, fostul preşedinte al think tank-ului Inter-American Dialogue şi profesor la Universitatea Georgetown din Washington.”În acest context, Kissinger a fost indiferent la încălcările drepturilor omului comise de guvernele militare din regiune”, adaugă el, potrivit Agerpres. 

Henry Kissinger a avut un rol central în a-l împiedica pe Salvador Allende să devină preşedinte al Chile în 1970, apoi în destabilizarea guvernului său, provocând răsturnarea acestuia şi susţinând ulterior dictatura lui Pinochet (1973-1990).

“Nu văd de ce ar trebui să stăm cu mâinile în sân şi să privim cum o ţară devine comunistă din cauza iresponsabilităţii propriului popor. Problemele sunt prea importante pentru a lăsa alegătorii chilieni să decidă singuri”, a declarat Kissinger în faţa unei comisii guvernamentale înainte de alegerea lui Allende.

Documentele desecretizate ale CIA arată că, după victoria lui Allende, Kissinger a supravegheat operaţiunile menite să îl împiedice pe acesta să devină preşedinte, inclusiv asasinarea şefului armatei, generalul Rene Schneider.

“Obsesia lui Kissinger pentru Chile s-a datorat căii (democratice) pe care Allende o alesese pentru a-şi promova proiectul de utopie socialistă. Dacă acest experiment ar fi fost încununat de succes, ar fi putut fi extins în ţări europene precum Italia, Franţa şi Grecia”, explică Fernando Reyes Matta, diplomat chilian şi fost membru al guvernului Allende.

După eşecul complotului şi alegerea drept preşedinte a candidatului socialist, Kissinger a refuzat orice înţelegere cu noul guvern chilian şi, în pofida recomandărilor, a insistat asupra intervenţiilor clandestine şi a reuşit să pună în aplicare o politică de sufocare a economiei chiliene.

“Din păcate, Kissinger nu a ascultat recomandările colaboratorilor săi, precum Peter Vaky, consilierul pentru securitate naţională, care susţinea în mod clar că Allende nu reprezenta o ameninţare de moarte pentru Statele Unite”, argumentează Shifter.”Prin urmare, strategia lui Kissinger a fost imorală şi a fost împotriva valorilor democratice”.

După răsturnarea lui Allende pe 11 septembrie 1973, diplomatul american, care primise Premiul Nobel pentru Pace în acelaşi an pentru negocierile sale cu Vietnamul de Nord, a susţinut hotărât dictatura lui Pinochet.

“Mi se pare că sunteţi o victimă a unor grupuri de stânga din întreaga lume şi că cel mai mare păcat al dumneavoastră este că aţi răsturnat un guvern care urma să devină comunist”, i-a spus el lui Pinochet în 1976, când a fost sfătuit să facă presiuni asupra dictatorului pentru încălcările grave ale drepturilor omului de către regimul său, care a făcut 3.200 de victime – morţi şi dispăruţi.