Testul anului 2023 pentru economie va fi acela al menținerii creșterii economice la cote robust pozitive, iar pentru companiile listate acela al menținerii unei tendințe de creștere a profiturilor, dacă nu față de anul 2022, când s-au înregistrat profituri excepționale în unele domenii, atunci față de anul 2021, când situația era mai puțin afectată de inflația prețurilor energetice, consideră Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management.
Anul nu va fi unul ușor din punct de vedere economic pentru că finanțarea s-a scumpit pentru toată lumea, ceea ce, coroborat cu creșterea rapidă a costurilor cu materiile prime, energia și forța de muncă, s-ar putea să afecteze notabil apetitul de consum și de investiții al sectorului privat, apreciază el: “Totuși, dacă vorbim de segmentul principal al bursei, acolo avem reprezentate companii puternice, cu poziție solidă pe piețele lor relevante și probabil cu o mai bună capacitate de a-și apăra marjele de profitabilitate. Coroborând asta și cu expunerile sectoriale specifice BVB, care sunt unele mai defensive în context european și global și cu dividendele pe care le putem estima în contul anului 2022, cred că există susținere pentru o performanță pozitivă a principalilor indici bursieri, spre exemplu un avans al indicelui BET-XT-TR în ritm cu inflația, mi se pare un scenariu plauzibil.”
***
Cum caracterizati evoluția pieței fondurilor de investiții în 2022?
Horia Braun Erdei: Piața fondurilor de investiții a fost afectată în principal de evoluția dobânzilor și a prețurilor obligațiunilor și titlurilor de stat. Pe masură ce primele au crescut, cele din urmă au scăzut, ceea ce a făcut ca peformanța, în special cea a fondurilor de obligațiuni, să fie influențată negativ. Cum în continuare majoritatea investițiilor clienților este alocată către fondurile de obligațiuni, piața de fonduri mutuale a înregistrat retrageri mai semnificative, cele mai afectate fiind aceste fonduri de obligațiuni. De altfel, acesta a fost un fenomen nu doar local, ci european și global, fondurile de obligațiuni înregistrând retrageri nete atât în Europa (a se vedea cifrele publicate de EFAMA în rapoartele lunare sau trimestriale), cât și la nivel global, conform cifrelor centralizate de Bank of America în baza rapoartelor EPFR Global (ce indicau la data de 22 decembrie ieșiri nete de peste 250 de miliarde USD din fondurile de obligațiuni la nivel global de la începutul anului 2022).
Care au fost fondurile preferate de investitori? Din ce motive?
Horia Braun Erdei: Pe parcursul anului 2022 au existat intervale diferite, cu intrări nete și, respectiv, ieșiri nete pentru celelalte categorii de fonduri (vorbim aici de fonduri de acțiuni și de fonduri mixte, diversificate), dar în ansamblu, aș spune că investitorii în fondurile de acțiuni, atât cele locale, cât și cele cu expunere internațională, au demonstrat o reziliență mai mare la șocurile care au presărat anul 2022. Motivul este legat probabil de profilul acestor investitori, care implică cel mai adesea o toleranță mai mare față de fluctuațiile de preț și o abordare temporală mai orientată către termenul lung.
Cum caracterizați evoluția pieței de capital în 2022?
Horia Braun Erdei: Piața de capital din Romania nu a avut o evoluție atât de slabă precum am putea intui în baza headline-urilor anului 2022, fiind relativ puțin afectată de creșterea inflației, a dobânzilor și a prețurilor la energie. Dimpotrivă, acestea din urmă au avut un aport pozitiv la profitabilitatea companiilor de la BVB ce activează în domeniul producției de energie și combustibili, în vreme ce majorarea dobânzilor a avut în primă instanță un impact pozitiv asupra profitabilității sectorului financiar-bancar, și el destul de bine reprezentat la BVB. Practic, performanța negativă înregistrată de bursă la nivelul întregului an (situată între -2% și -12% în funcție de indicele bursier utilizat și în funcție de includerea sau nu a randamentului generat de dividende) s-a datorat în mod covârșitor performanței din 2 luni specifice ale anului: luna februarie, care a marcat invazia Rusiei în Ucraina, și luna septembrie, care a marcat impactul primelor măsuri de supraimpozitare a profiturilor companiilor din domeniul energetic de către statul român, impact survenit în paralel cu corecția burselor internaționale ca urmare a recrudescenței inflației și a adoptării unui ton mai combativ al băncilor centrale în lupta cu flagelul prețurilor de consum crescătoare.
Ce estimări aveți pentru anul viitor în privința evoluției BVB?
Horia Braun Erdei: Testul anului 2023 pentru economie va fi acela al menținerii creșterii economice la cote robust pozitive, iar pentru companiile listate acela al menținerii unei tendințe de creștere a profiturilor, dacă nu față de anul 2022, când s-au înregistrat profituri excepționale în unele domenii, atunci față de anul 2021, când situația era mai puțin afectată de inflația prețurilor energetice. Anul nu va fi unul ușor din punct de vedere economic pentru că finanțarea s-a scumpit pentru toată lumea, ceea ce, coroborat cu creșterea rapidă a costurilor cu materiile prime, energia și forța de muncă, s-ar putea să afecteze notabil apetitul de consum și de investiții al sectorului privat. Totuși, dacă vorbim de segmentul principal al bursei, acolo avem reprezentate companii puternice, cu poziție solidă pe piețele lor relevante și probabil cu o mai bună capacitate de a-și apăra marjele de profitabilitate. Coroborând asta și cu expunerile sectoriale specifice BVB, care sunt unele mai defensive în context european și global și cu dividendele pe care le putem estima în contul anului 2022, cred că există susținere pentru o performanță pozitivă a principalilor indici bursieri, spre exemplu un avans al indicelui BET-XT-TR în ritm cu inflația, mi se pare un scenariu plauzibil.
Ce așteptări aveți pentru anul viitor în privința listărilor de companii private? Dar a emisiunilor de obligațiuni?
Horia Braun Erdei: Listările cred că vor depinde și de sentimentul investițional de pe bursă, fiind mai greu să convingi emitenți noi să vină la bursă dacă tendințele de preț nu sunt unele favorabile. La fel în cazul emisiunilor de obligațiuni, în afara situațiilor în care acestea sunt legate de niște cerințe de reglementare (cum ar fi cazul emisiunilor de obligațiuni non-preferențiale din sectorul bancar emise pentru a acoperi cerințele de pasive eligibile în caz de rezoluție), cred că va fi dificil să vedem noi emitenți care să vină pe piață în condițiile în care randamentele ce vor trebui plătite vor fi destul de ridicate (în baza evaluărilor de astăzi probabil de peste 9% chiar și în cazul unor emitenți cu rating de investiții). Lucrurile s-ar putea însă schimba în a doua parte a anului, condiția necesară fiind aceea a atenuării substanțiale a presiunii inflaționiste și încheierea ciclurilor de creșteri ale dobânzilor, care ar putea da un impuls de curaj și economiei și piețelor.
Ce așteptări mai aveți de la autorități?
Horia Braun Erdei: Ca întotdeauna, apreciez în general din partea autorităților spiritul de dialog, de constructivitate și deschidere, mai ales când e vorba de schimbări legislative preconizate. Dacă vorbim de domeniul fiscal, de exemplu, am avut în anul 2022 două tipuri de exemple: unul pozitiv, legat de adoptarea legislației privind cotele de impozitare aferente câștigurilor de capital și a reținerii la sursă a impozitului datorat de investitori, respectiv pe final de an, unul mai puțin pozitiv din perspectiva transparenței – acela al celei de-a doua runde de supraimpozitare a companiilor din sectorul energetic. Dacă vorbim din perspectivă macroeconomică, atingerea țintelor de deficit bugetar cred că vor fi un semnal important pe care piețele îl vor urmări pentru că selectivitatea investitorilor străini va fi mai mare într-un context în care România nu mai este singura țară care oferă randamente atractive la plasamentelor în obligațiuni suverane.