Iancu Guda, preşedinte A.S.S.E.T.: Creșterea bunăstării populației din România este însoțită de vulnerabilitate şi dependență

România a marcat de curând 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, tot atât cât a petrecut în capitalism aşteptând alăturarea la blocul comunitar. În ultimii 17 ani de capitalism, PIB-ul României a crescut cu 130% mai accelerat decât în primii 17 ani de după Revoluție, dar situația financiară a populației a acumulat foarte multe vulnerabilități.

Studiul realizat de A.S.S.E.T. (Asociația Susținem Sănătatea şi Educația pentru Toți) prezintă un barometru al progresului economiei româneşti şi propune soluții, împreună cu instrumente concrete, pentru depăşirea vulnerabilităților financiare, atât la nivelul sectorului public, a mediului de afaceri, precum și la nivelul gospodăriior populației.

În elaborarea acestui studiu, A.S.S.E.T a analizat date oficiale ale INS, BNR, MFP, BVB, MAI, Eurostat şi Statista ce vizează o perioadă de 34 de ani a economiei României.

“Aparent paradoxal, dar creşterea bunăstării din România este însoțită de vulnerabilitate şi dependență financiară. O treime din români sunt expuşi riscului de sărăcie și excluziune socială, cel mai ridicat procent din UE, în timp ce multe familii sunt dependente de veniturile obținute din muncă activă. Rata medie de economisire în rândul populației este sub nivelul potențial din cauza risipei, cheltuielilor necontrolate şi a planificării financiare precare. Economisim puțin sau investim ineficient şi din cauza alfabetizării financiare reduse”, a declarat Iancu Guda, preşedinte A.S.S.E.T.

Date cheie ale situației financiare a gospodăriilor din România

România a înregistrat o creştere semnificativă a bunăstării de la momentul aderării la Uniunea Europeană (2007) până în prezent: PIB-ul a crescut de 4 ori (4,1%/an în termeni reali), salariul mediu net a crescut de 5 ori (5,2%/an în termeni reali), depășind pentru prima dată pragul de 5.000 lei la finalul anului 2023. Depozitele bancare ale populației au crescut de 6 ori în această perioadă, devenind aproape de 2 ori mai mari decât nivelul creditelor, în timp ce rata creditelor neperformante a scăzut la noi minime istorice.

Paradoxal, situaţia financiară a populației este totuşi mai vulnerabilă la şocuri externe: deficitul de protecție în situații neprevăzute a crescut la maximul istoric, avuția medie a gospodăriilor crește mai lent decât dinamica salariului (deoarece cheltuielile cresc mai accelerat decât veniturile), economiile sunt insuficiente, iar veniturile pasive (banii încasați din randamentul investițiilor) reprezintă doar 0,9% din veniturile unei gospodării. Astfel, în lipsa unor soluții sustenabile pe termen lung, economia României se apropie cu paşi repezi de o resetare economică şi socială importantă.

Barometrul evoluției financiare în perioada post-aderare

Indiscutabil, aderarea la Uniunea Europeană a adus beneficii consistente economiei noastre, generând o creştere a bunăstării în ultimii 17 ani (2007-2023), cu mult mai accelerată decât în primii 17 ani de capitalism (1990-2006).

PIB-ul a crescut de aproape 4 ori în această perioadă, de la 422 mld lei (2007) până la 1.598 mld lei (2023), înregistrând o creştere medie anuală de 8,1% în termeni nominali, respectiv 4,1% în termeni reali. De asemenea, salariul mediu net a crescut de cca. 5 ori, de la 1.042 RON (2007) la 5.079 RON (dec. 2023), depăşind pentru prima dată echivalentul pragului de 1.000 euro. Inflația medie înregistrată în perioada analizată a fost de 4%, însemnând o creştere cumulată a prețurilor de aproape 112% între 2007-2023, de cca. 3 ori mai puțin comparativ cu avansul salariului mediu net.

Un alt element care reflectă creşterea bunăstării populației de la momentul aderării României la UE până în prezent este dinamica soldului depozitelor, care a înregistrat o creştere de la 47 mld lei (2007) până la 341 mld lei (ian. 2024), avansul de 625% fiind mult peste nivelul cumulat al inflației din aceeaşi perioadă. În acelaşi timp, rata creditelor neperformante a scăzut la 2,33% în dec. 2023, minimul istoric, deşi inflația mare din perioada 2022-2023 a generat creşterea indicilor de dobândă
între 6%-8%.

Mediul de afaceri înregistrează, de asemenea, un progres vizibil. Spre exemplu, numărul companiilor active în România cu venituri peste pragul de 1 milion euro a crescut cu 50%, de la 26.651 (2008) până la 38.211 (2022), cifra de afaceri totală a companiilor a crescut cu 230%, de la 955 mld (2008) până la 2.237 mld lei (2022), de doua ori mai accelerat comparativ cu inflația cumulată în aceeaşi perioadă (112%), nivelul activelor s-a dublat, numărul de companii a crescut cu aproape 100.000 firme (+20% vs 2008) iar profitul companiilor a crescut de peste 5 ori, de la 40 mld lei (2008) la cca. 200 mld lei (2022).

Vulnerabilități și provocări financiare

Bunăstarea vizibilă la nivel macro&microeconomic nu a crescut și reziliența financiară a gospodăriilor populației. Practic, trăim mai bine decât în 2007, dar multe familii sunt dependente financiar de continuarea muncii şi obținerea de venituri active. Principalele cauze sunt economiile inferioare comparativ cu nivelul potențial, supraconcentrarea şi eficiența redusă a investițiilor (95% din avuţia poporului este concentrată în imobiliare, depozite bancare, bijuterii și autoturisme) şi ponderea extrem de scăzută a veniturilor pasive, în condițiile în care numai 0,9% din veniturile încasate de o gospodărie provin din randamentul investițiilor şi restul de 99,1% din muncă active.

Avuția netă pe cap de locuitor s-a triplat în ultimele decenii în cazul României, de la 11.000 euro în 2003 până la 33.000 euro în 2023, avansul fiind aproape dublu față de nivelul cumulat al inflației. Astfel, se reduce ecartul față de media avuției/locuitor din UE, de la 1:6 (2003) până la 1:3 pe parcursul anului trecut. Totuşi, nivelul potențial este mai ridicat – avuția netă / locuitor este de 3 ori mai mică în România faţă de media UE, deşi salariul mediu net este de două ori mai mic. Totuşi, economisim mai puțin decât am putea, iar investițiile au o eficiență scăzută, ultimii 5 ani fiind cei mai elocvenţi. Spre exemplu, rata medie de economisire a gospodăriilor populației din România a scăzut de la 10% (2019) până la 6,5% (2023), perioadă în care salariul mediu net a crescut cu cca. 68% (de la 3.000 lei în 2019, la 5.000 lei în 2023), iar inflația cumulată a fost de 41%. Pe măsură ce veniturile au crescut, cheltuielile au fost majorate şi mai mult, imediat, atât procentual, cât şi absolut.

Practic, aceste cifre ne spun că reziliența financiară a gospodăriilor populației este, în medie, extrem de scăzută şi fragilă. Astfel, diferența dintre resursele financiare necesare şi cele disponibile la un moment dat într-o familie pentru a menţine standardul de viață în cazul producerii unui eveniment neprevăzut (deficitul de protecție) a atins anul trecut valoarea de 137 miliarde euro, în creştere cu 9,2% față de 2021.

Nu în ultimul rând, povara financiară asupra populației crește pe termen lung, din cauza sistemul public de pensii nesustenabil și avansului accelerat al datoriei publice. Astfel, în deceniul precedent impactului pandemiei Covid-19 (perioada 2010-2019), datoria publică a României a crescut cu aproximativ 250 mld lei, pentru ca în următorii 5 ani (2020-2024) aceasta să crească cu peste 500 mld lei, indicând un avans al îndatorării publice de două ori mai mare în sumă absolută, de două ori mai repede ca timp. Datoria publică pe cap de locuitor prin comparație cu salariul mediu net pe cap de locuitor a ajuns aproape de 100% în ultimii doi ani, mult peste nivelul din 2010, respectiv 60%.

În contextul studiului prezentat, Iancu Guda, analist financiar, autor și antreprenor a lansat pe 18 martie, prin intermediul Asociației Susţinem Sănătatea şi Educația pentru Toți, #MiM (Money in Motion), o aplicație gratuită pentru monitorizare a cheltuielilor personale. Un instrument util pentru evidența cheltuielilor individuale sau la nivelul întregii familii, cu recomandări şi rapoarte automate bazate pe inteligenţă artificială. Aplicația #MiM ajută utilizatorii să-şi crească economiile prin reducerea risipei, să investească suficient pentru atingerea obiectivelor financiare, contribuind astfel la reducerea vulnerabilității financiare în rândul utilizatorilor. Aplicația este disponibilă gratuit pentru descărcare în App Store şi Google Play.