Iancu Guda propune o schemă pentru a depista automat companiile cu risc de fraudă în licitațiile publice

Analistul Iancu Guda propune o schemă pentru a depista automat companiile cu risc de fraudă în licitațiile publice.

Toate informațiile există centralizat (SAFT, E-Factură, date financiare detaliate depuse la ANAF și MFP), subliniază el, notând: “Recomand procurorilor DNA, DIICOT, ANAF Antifraudă să verifice schema, cărora le ofer GRATUIT și NECONDIȚIONAT servicii de consultanță și recomandări despre cum să facă și să implementeze toate aceste recomandări.”

Iancu Guda a detaliat, pe Facebook: “SEMNAL ALARMĂ: compania privată beneficiază constant de contracte publice care reprezintă majoritatea veniturilor companiei (> 65% din cifra de afaceri) și se întâmplă următoarele scenarii care pot fi verificate automat în SAFT și e-Factură. Am aplicat ambele mecanisme pe două studii de caz foarte relevante: Buzatu din Vaslui (șpagă de 250.000 euro în portbagaj de la Farmazon) + Mihaela Neagu supranumită “regina contractelor cu statul” (profit mult peste concurență).

(1) DEPISTARE FIRME PROBLEMALTICE: firma privată generează profituri mult peste media concurenților. Cum se poate așa ceva? Criteriul decisiv pentru alocarea contractului este PREȚUL MINIM! Cum poți să faci profit superior dacă majoritatea cifrei de afaceri este realizată în baza contractelor alocate prin prețul minim?
În cazul Farmazon – Buzatu din Vaslui soluția era refacerea periodică a lucrărilor (decopertare suprafață și reașezarea aceluiași material de pietriș de mai multe ori). Același lucru se întâmplă cu Mihaela Neagu, supranumită “regina contractelor cu statul” (mobilier școlar, servicii de curățenie, zahăr, consumabile medicale vândute către autoritățile controlate de PSD: Craiova, Teleorman, Sector 4 – Băluță)

(2) UNDE SE DUC BANII: firma privată are cheltuieli de exploatare cu terții extrem de mari (facturi fictive emise de firma căpușă care își iau partea?) Sau mută banii în străinătate – firma privată face transferuri (facturi, dividende, acționari sau holding) în off shore (cui?) Ori plătește dividende (bani către acționari) care nu se văd integral în avuția acestuia (depozite, active, investiții etc.) deoarece o diferența a fost redistribuită în comisioane cash plătite pentru șpagă?

Vorba americanilor: follow the money pe traseu și se poate depista foarte ușor unde ajung .. și dacă este legal ! SE POATE! AVEM DATE! Se dorește? Eu știu că DA. Atunci, haideți, avem treaba”.