Câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2022 a fost de 6.327 lei, cu 296 lei (-4,7%) mai puțin față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 181 lei (tot -4,7%), până la 3.698 lei (748 euro la cursul din luna februarie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
Paradoxal, chiar în contextul unei inflații anuale crescute peste prognozele inițiale (8,35%), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior – SALARIUL REAL – a revenit marginal în domeniul pozitiv (+0,5%, deoarece creșterea nomoinală a salariilor a fost de 8,92% !), ceea ce indică o păstrare a puterii de cumpărare existente la începutul anului trecut.
După ajustarea cu nivelul preţurilor, a rezultat o putere de cumpărare în euro a salariului mediu de 1.380 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă a pierdut 14,6 puncte procentuale față de luna precedentă și a ajuns la 225,4% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).
Pe fondul unui ritm ușor pozitiv în termeni reali al veniturilor salariale (+0,5%), corelat cu creșterea în termeni reali a pensiilor (punctul majorat cu 10% + pensia minimă cu 25% + ajutor pentru cei cu valori sub 1.600 lei) dar cu o creștere a producției industriale sub necesar, s-a consemnat majorarea deficitului comercial în ianuarie 2022 la 2,13 miliarde euro, adică 80% în plus față de ianuarie 2021.
Sănătatea, salariul diminuat chiar și în termeni nominali
Pe domenii de activitate, creşterile cele mai mari de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au înregistrat în sectorul HoReCa (+18,2% nominal și +9,1% ca putere de cumpărare, prin efect de bază favorabil, tocmai prin veniturile foarte mici de anul trecut), telecomunicații și comerț (ambele cu un avans nominal de circa 12% și de 3,4% în termeni reali).
Pe plus ca putere de cumpărare mai figurează sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, serviciile administrative (ambele cu +2,6% în termeni reali, unde majorările nominale de 11,2%, au depășit nivelul inflației), agricultura și silvicultura (+2,2%), construcțiile (+2,1%) și sectorul de tehnologia informației (+1,8%).
În același timp, intermedierile financiare și asigurările, cercetarea-dezvoltarea (ambele cu -0,4%) și distribuția de apă, salubritatea, gestionarea deșeurilor (-0,7%) au trecut la limită în domeniul negativ. Unde s-au cantonat activitățile de transport și depozitare (-1,7%), prelucrarea țițeiului (-5,6%) și industria extractivă (-11%).
Fapt notabil și paradoxal în condiții de pandemie, sănătatea și asistența socială s-au situat pe minus chiar și în termeni nominali (-0,7% față de aceeași lună a anului anterior și -8,4% ca putere de cumpărare a salariilor). Sub învățământ (+6,7% nominal dar -1,5% în termeni reali) și administrația publică (+2,1% nominal și -5,7% real), toate domeniile bugetare fiind pe pierdere în termeni reali.
Autor: Dan Pălăngean
| Știri BVB