Imaginează-ți: colegul tău de muncă, cu care te înțelegi în mod normal, te-a evitat la prânz, apoi a mormăit când te-ai oferit să-i iei o cafea. Este clar enervat pe tine, dar nu îți va spune asta.
Acesta este un comportament pasiv-agresiv de manual – un semn distinctiv al oamenilor care au probleme în gestionarea conflictelor.
John Bowe, expert în public speaking, a descoperit că cel mai bun mod de a gestiona agresiunea pasivă este să o neutralizezi ușor cu acțiuni contrare: acționează rapid și comunică direct și deschis, potrivit CNBC.
Acest lucru necesită curaj. Dar cu antrenament, teama ta de confruntare se va diminua.
O întrebare simplă pentru a opri comportamentul pasiv-agresiv
Când aveți de-a face cu pasiv-agresivitatea, rămâneți calm și faceți trei lucruri:
- Abordați persoana într-un cadru privat în care amândoi vă veți simți confortabil să vorbiți sincer.
- Verificați-vă limbajul corpului și tonul vocal. Dacă vă simțiți rigid și defensiv, încercați să vă relaxați. Vrei să transmiți că ești cu adevărat preocupat și că lucrezi cu bună-credință. Nu vrei să pari amenințător.
- În cele din urmă, întreabă: „Poți să-mi spui ce te deranjează?”
În doar șapte cuvinte, ultima întrebare rezolvă adesea problema instantaneu. Dacă persoana respectivă vă spune despre ce este supărată, probabil că veți relua interacțiunile cordiale normale în mod corect. Poate vei realiza că a fost o neînțelegere. Poate că este ceva mai profund care va dura ceva timp pentru a se rezolva.
Ceea ce este critic pentru gestionarea cu succes a acestui moment este că, după ce pui întrebarea, taci și asculți.
Cum să oferi scuze atunci când este nevoie
Când colegul tău răspunde, face o pauză. S-ar putea să nu aibă sens pentru tine. Poate părea incorect sau inexact. Dar nu răspunde până nu ți-ai făcut timp să asimilezi.
Dacă colegul este supărat dintr-un motiv care merită scuze, comportă-te diplomatic. O scuză adevărată și puternică nu include niciodată o justificare sau o apărare. Concentrează-te pe ceea ce ai greșit și nimic altceva.
Nu presupune că este evident că îți pare rău. Spune cuvintele reale: „Îmi pare rău” și spune-le serios.
- Exemplu de scuze proaste: „Doamne, habar n-aveam. De ce nu mi-ai spus?”
- Exemplu bun de scuze: „Îmi pare rău, nici măcar nu mi-a trecut prin minte. Ai dreptate. Voi încerca să nu mai fac asta.”
Cel mai important dintre toate, rezistă impulsului de a te certa. Obiectivul nu este să ai dreptate sau să-i dovedești colegului tău că se înșală. Scopul tău este de a restabili un spațiu de conversație sigur.
Nu îți cere scuze dacă ți se pare fals. Dar acordă respectul tău pentru această conversație.
În cele din urmă, nu poți decât să-ți controlezi propriul comportament
Ce faci dacă pui întrebarea și primești doar o ridicare din umeri și un „Oh, nimic nu este în neregulă”.
Dacă colegul tău este îngrozit de conflict sau este mai interesat să rămâi supărat decât să găsească o soluție, cel puțin l-ai “etichetat” și ai făcut mai dificil să pretindă că nu este cu adevărat nimic.
Ai făcut tot ce ai putut, fiind direct, și ai arătat clar că ești deschis pentru discuții.
John Bowe este instructor de vorbire, jurnalist premiat și autor al cărții „I Have Something to Say: Mastering the Art of Public Speaking in an Age of Disconnection”. A scris pentru The New Yorker, The New York Times Magazine, GQ, McSweeney’s, This American Life și multe altele.
| Știri BVB