IMM România: Asigurarea stabilității viitorului energetic al țării – decizie strategică pentru România

Decizia strategică benefică pentru România este consolidarea și extinderea capacității instituționale a Ministerului Energiei, nu comasarea acestuia cu Ministerul Economiei, a transmis IMM România, într-un comunicat de presă.

IMM România a transmis: “În contextul negocierilor pentru formarea unei coaliții de guvernare, înțelegem din comunicările publice că se discută despre o posibilă comasare a Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în scopul eficientizării administrative. Considerăm această opțiune o eroare strategică care riscă să genereze consecințe grave și imediate asupra economiei României, inclusiv reducerea absorbției fondurilor europene și diminuarea impactului proiectelor gestionate de Ministerul Energiei. Aceste proiecte sunt esențiale pentru gestionarea crizelor actuale, pentru implementarea Pactului Verde în România și pentru creșterea competitivității economiei naționale.

Argumente principale:

1. Complexitatea domeniului energetic

• Domeniul energetic implică politici complexe de reglementare, investiții pe termen lung, tehnologii avansate și coordonare internațională. Comasarea cu Ministerul Economiei ar dilua atenția acordată acestor priorități strategice.
• Sectorul energetic este marcat de fluctuații ale piețelor, crize ale aprovizionării (ex. conflictul din Ucraina), tranziția către surse regenerabile și cerințe stricte de securitate energetică. Aceste provocări necesită un minister dedicat, capabil să răspundă rapid și eficient.

2. Obligații internaționale și parteneriate strategice

• România are obligații clare în cadrul Pactului Verde European pentru tranziția către energie verde și reducerea emisiilor de carbon. Ministerul Energiei este esențial pentru respectarea acestor angajamente.
• România joacă un rol important în diversificarea surselor de energie și securitatea energetică a Europei Centrale și de Est, responsabilitate care necesită coordonare dedicată.

3. Gestionarea resurselor și proiectelor strategice

• Ministerul Energiei administrează proiecte complexe, precum dezvoltarea de centrale nucleare (inclusiv SMR), extinderea capacităților regenerabile și modernizarea rețelelor electrice. Toate acestea au impact direct asupra economiei și securității naționale.
• Proiectele în valoare de peste 50 de miliarde de euro, susținute prin ajutoare de stat și fonduri europene, au potențialul de a deveni un motor al economiei românești.

4. Eficiența instituțională și absorbția fondurilor europene

• Ministerul Energiei administrează fonduri de 13 miliarde de euro (10 miliarde deja contractate) și poate atinge 20 de miliarde până în 2030, reprezentând un sfert din fondurile europene alocate României.
• În doar trei ani, ministerul a demonstrat eficiență în atragerea și gestionarea fondurilor, iar comasarea sa ar putea duce la restructurări și întârzieri administrative, afectând negativ absorbția fondurilor și derularea proiectelor.

5. Impact social și economic

• Proiectele energetice creează zeci de mii de locuri de muncă și contribuie la reducerea vulnerabilităților sociale, precum sărăcia energetică.
• Investițiile în energie verde stimulează antreprenoriatul local și oferă oportunități pentru IMM-uri, asigurând o tranziție economică echitabilă.

6. Securitatea energetică și independența națională

• România trebuie să își valorifice resursele interne (gaze naturale, energie nucleară, regenerabile) pentru a-și întări independența energetică.
• Într-un context geopolitic instabil, un minister dedicat este crucial pentru asigurarea continuității aprovizionării și reziliența sistemului energetic național.

7. Nevoia de leadership național în tranziția energetică

• Energia este un domeniu transversal, care influențează alte domenii precum mediul, transporturile, industria și agricultura.
• Ca urmare, este nevoie de un minister dedicat care să asigure atingerea obiectivelor naționale și europene, printr-o coordonare coerentă a strategiilor privind tranziția energetică, evitând conflictele de priorități între sectoare”.

“Anii 2025-2030 sunt critici pentru implementarea proiectelor energetice, absorbția fondurilor și generarea impactului economic necesar pentru redresarea economiei. Pentru a asigura succesul tranziției energetice și competitivitatea economiei naționale, capacitatea instituțională a Ministerului Energiei trebuie consolidată și extinsă, nu diminuată prin comasare. Avem nevoie de o structură solidă pentru sectorul energetic, capabilă să facă față fluctuațiilor pieței și provocărilor ridicate de crizele actuale determinate de contextul geopolitic instabil.

Pentru evaluarea riscurilor și a impactului unei astfel de măsuri, precum și pentru a evita consecințe nedorite, înainte de luarea unei decizii, comasarea ar trebui să facă obiectul consultării cu actorii cheie din industrie și societatea civilă.” a declarat Felix Căprariu, Vicepreședinte Energie IMM România.