Contrar aparenţelor, marea majoritate a ruşilor îşi doresc ca preşedintele Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil, dar să nu renunţe la câştigurile teritoriale realizate în ultimii trei ani şi jumătate, a declarat sociologul Oleg Jurabliov pentru EFE.
“Câţi ruşi susţin astăzi încheierea războiului? Peste 70%, majoritatea societăţii”, a spus acest specialist de la Laboratorul Public de Sociologie, în prezent profesor la Scuola Normale Superiore din Pisa, în Italia.
El recunoaşte însă că mulţi ruşi nu cunosc miza negocierilor de pace cu Ucraina începute la mijlocul lunii mai la Istanbul. Dorinţa de a pune capăt războiului nu înseamnă, de asemenea, că ruşii regretă atacul ţării lor asupra Ucrainei sau că au fost întotdeauna în favoarea păcii.
Jurabliov recunoaşte că societatea rusă nu este monolitică, dar rămâne convins că doar 10% dintre membrii săi susţin aşa-numita “operaţiune militară specială”, în timp ce alţi 10% sunt categoric împotriva acesteia. Restul, mai mult de două treimi, doresc pace.
Oboseala faţă de război este de necontestat, dar este, de asemenea, adevărat că “majoritatea ruşilor încă nu au înţeles sensul şi obiectivele acestui război”, subliniază el.
Motivele pot fi economice, sociale sau psihologice – susţinerea păcii nu mai este văzută rău -, dar sancţiunile occidentale şi factori conjuncturali, precum ascensiunea la putere a preşedintelui american Donald Trump în ianuarie, joacă, de asemenea, un rol care “a alimentat dorinţa ca pacea să vină cât mai curând posibil”.
Ruşii nu stabilesc obiective deoarece nu cunosc amploarea capitulării sau a predării ucrainene despre care vorbesc atât de mult “şoimii” şi ultranaţionaliştii ca fiind punctul final al luptei.
“Oamenii sunt în favoarea negocierilor de pace, dar unii dintre ei doresc ca aceste discuţii să aibă loc în condiţii care sunt avantajoase pentru Rusia”, explică el.
Cu ce sunt de acord mulţi respondenţi este faptul că Rusia nu poate pierde acest război. Ce înseamnă asta? Este o întrebare care rămâne încă fără răspuns, deşi Kremlinul este clar în privinţa acordului minim: anexarea a patru regiuni, neutralitatea Ucrainei şi oprirea expansiunii NATO.
“Majoritatea vrea ca pacea să vină cât mai repede, unii, cu orice preţ. Alţii, în condiţii acceptabile pentru Rusia. Mulţi nu înţeleg care sunt aceste condiţii. Important este să fie bune pentru Rusia”, explică el.
În prezent, ruşii susţin nu atât campania militară sau pe Putin, cât mai degrabă “schimbările socio-economice” aduse, care includ nu doar creşterea salariilor, ci şi creşterea industrială şi înlocuirea importurilor străine cu produse interne.
“Acesta este paradoxul. Oamenii pot fi loiali lui Putin pentru că îl văd drept politicianul normalităţii în contextul unui război anormal. În pofida războiului, salariile cresc, iar oamenii au devenit mai patrioţi, dar nu din perspectivă militară, ci mai degrabă dintr-un patriotism paşnic”, notează el.
Se referă în primul rând la cei care au beneficiat de pe urma războiului, sau mai degrabă de pe urma politicii “militariste keynesiene”, cu referire la celebra doctrină economică.
Este vorba de noua clasă socială care a apărut odată cu războiul – ruşii care au legătură cu industria militară şi care refuză să renunţe la profiturile lor în pofida costului vieţilor umane pe care surse independente le estimează la un milion de victime.
Dilema între război şi pace poate fi extrapolată şi la antagonismul dintre cei care doresc să se revină la situaţia antebelică, înainte de 24 februarie 2022, şi cei care vor să o ia de la zero în perioada postbelică. Oricum ar fi, în opinia lui Jurabliov, schimbările care au avut loc în Rusia în ultimele 40 de luni sunt, “fără îndoială, ireversibile”.
“Rusia s-a schimbat mult (…) În pofida nepopularităţii războiului, mulţi îl văd pur şi simplu ca pe ceva rău care s-a întâmplat Rusiei, o experienţă care a dus la formarea unui nou patriotism”, explică el.
De exemplu, familii care nu sunt deosebit de patriotice se oferă voluntari pentru a face plase de camuflaj pentru soldaţii care luptă în Ucraina.
Sociologul a detectat şi apariţia unei categorii de ruşi care s-au alăturat opoziţiei faţă de Kremlin, suferind mai degrabă impactul economic negativ decât impactul pozitiv al războiului. Aceştia din urmă “cred din ce în ce mai puţin că lucrurile pot fi schimbate” în Rusia, notează Oleg Jurabliov.
| Știri BVB