VEZI TOPUL JUDEȚELOR ROMÂNIEI ÎN ABSORBȚIA FONDURILOR EUROPENE DEDICATE DIGITALIZĂRII

Convergența digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetățenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi și instituții, în producție și dezvoltarea societății în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate, potrivit INACO. Așadar, vorbim despre o transformare socială și economică declanșată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI – Indicele Economiei și Societății Digitale.

”Decalajele economiei și societății digitale între România și UE stagnează la 16 puncte procentuale în 2014 și 2019. România converge către media UE la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ține pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Decalajele se adâncesc în ultimii doi ani la competențele digitale ale Capitalui Uman între România și UE. Croația converge cel mai repede spre media UE în ultimii cinci ani, dar Estonia rămâne în fruntea plutonului economiilor central și est-europene, care zboară digital în V, peste media UE”, arată conf. univ. dr. Andreea PAUL, coordonatorul recentului studiu al think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, numit ”Convergența digitală a României în raport cu UE”.

”Statele europene cu cea mai ridicată rată a competențelor digitale se îndepărtează de abordarea educației digitale ca materie separată opțională sau obligatorie în școli, în schimb o integrează transdiciplinar în marea majoritate a domeniilor de studiu. Austria, Danemarca, Estonia, Finlada, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria pun accentul pe abordarea transdisciplinară a competențelor digitale, consolidând rolul gândirii computaționale și al noțiunilor adiacente acesteia. Marea Britanie, chiar și Polonia, Portugalia, Bulgaria, au optat pentru educația digitală obligatorie încă din ciclul primar de învățământ. România este singura țară din UE care abordează educația digitală opțional la clasele primare 0 – IV”, atrage atenția Daniela Caras, expert civic al INACO.

”Cu doar 10% din populația României care are competențe digitale peste nivelul de bază suntem pe ultimul loc în UE. Digitalizarea rămâne un  obiectiv nerealizat al Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020, care își propune <<creşterea ponderii cetățenilor care folosesc serviciile de e-guvernare: de la 5 % în 2013, la 35% în 2020>>, iar noi abia am ajuns la 9%”, arată Ioana Enache, expert civic al INACO.

”În anul 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României față de media UE, la principalele componente ale DESI, sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de Internet – 21,5 puncte procentuale; integrarea tehnologiei digitale – 20,6 puncte procentuale; servicii publice digitale – 19,7 puncte procentuale; respectiv la capitalul uman – 16,9 puncte procentuale, iar cele mai mici decalaje digitale marcăm, așa cum ne așteptam la conectivitate – 5,8 puncte procentuale sub media europeană”, arată Anca Tamaș, expert civic al INACO.

Primele 4 județe care au contractat fonduri europene dedicate digitalizării, de peste 200 de milioane de lei, sunt Ilfov, București, Cluj și Iași. 26 de județe au contractat între 10 și 100 mil. lei, 8 județe sub 10 mil. lei, iar 3 județene – Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare – nu au contractat niciun leu din fondurile europene disponibile pentru digitalizare, prin Programul Operațional de Competitivitate, arată studiul INACO făcut public azi.

7 județe ale țării nu au reușit să absoarbă efectiv încă niciun leu din fondurile europene dedicate digitalizării:  Botoșani, Hunedoara, Mehedinți, Sălaj, alături de cele care nu au contractat fonduri europene în acest sens – Bacău, Caraș-Severin și Satu Mare. Vezi tabelul atașat cu privire la topul județelor țării din perspectiva absorbției efective (sume plătite) a fondurilor europene dedicate digitalizării.

”Competitivitatea digitală ar trebui să fie un obiectiv regional și național, un instrument de dezvoltare important în plină revoluție digitală, iar absorbția fondurilor europene – o prioritate a fiecărui județ. Ce ar mai trebui să facem? Să introducem educația digitală încă din primii ani de școală și să creăm câte un SMART LAB – laboratoare educaționale digitale inteligente – în fiecare școală, pentru a asigura accesul gratuit al tuturor copiilor la educație digitală inteligentă. INACO a reușit crearea primelor 3 Smart Lab-uri și suntem în șantier cu următoarele două, în București și Călărași”, concluzionează Andreea Paul, președintele INACO, în studiul citat.

România a progresat o singură poziție în 5 ani în clasamentul global al Competitivității Digitale, dar în UE, România a coborât 2 poziții în ultimii cinci ani.

4 țări din UE sunt în Top 10 economii competitive digital la nivel mondial, arată studiul IDM: SUA, Singapore, Suedia, Danemarca, Elveția, Olanda, Finlanda, Hong Kong, Norvegia, Coreea de Sud.

INACO: TOPUL județelor în absorbția efectivă a fondurilor europene dedicate digitalizării

Sursa: Realizat de INACO, pe baza datelor oficiale ale POC, 15 noiembrie 2019