Încrederea în economia națională a revenit la nivelul pre-pandemie – motiv de îngrijorare sau de bucurie? (Andrei Rădulescu)

de Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române

Comisia Europeană a comunicat la finalul lunii aprilie datele cu privire la evoluția indicatorilor de încredere în economie în țările membre ale Uniunii Europene în a patra lună a anului curent.

Se evidențiază ameliorarea încrederii în economia națională pentru a doua lună consecutiv în aprilie, indicatorul estimat de instituția europeană urcând cu un ritm lunar de 1,1 puncte până la 105,1 puncte, nivelul maxim din ianuarie 2020.

Cu alte cuvinte, încrederea în economia internă a revenit în aprilie la cel mai ridicat nivel de dinainte de incidența pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară pe plan mondial din ultimul secol), după cum se poate nota în graficul următor.

Astfel, România a continuat să se numere printre țările Uniunii Europene cu cele mai ridicate niveluri ale indicatorului de încredere în economie în luna aprilie 2024.

Creșterea indicatorului de încredere în economie în această lună a fost determinată, în principal, de ameliorarea indicatorilor de încredere în sfera comerțului cu amănuntul și la nivel de consumator, expresie a îmbunătățirii puterii de cumpărare, în contextul tendinței de majorare cu un ritm ridicat pentru salariul mediu net real (salariul nominal ajustat cu inflația), date fiind politica de venituri și atenuarea presiunilor inflaționiste.

Astfel, indicatorul de încredere în comerțul cu amănuntul a crescut cu o rată lunară de 2,8 puncte la 12,1 puncte în aprilie, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.

Totodată, indicatorul de încredere la nivel de consumator s-a majorat cu un ritm lunar de 2,0 puncte, la -13,5 puncte, nivelul maxim din august 2021.

De asemenea, indicatorul de încredere în sectorul de servicii a urcat cu 1,0 puncte lună/lună, la 8,4 puncte în aprilie, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.

Nu în ultimul rând, indicatorul de încredere în construcții (sector intensiv în capital și forță de muncă) s-a majorat cu o rată lunară de 0,9 puncte, la -3,8 puncte în aprilie (maximul din martie 2020, luna declanșării pandemiei COVID-19).

Subliniez faptul că indicatorul de încredere în industrie a crescut cu doar 0,6 puncte lună/lună, la 0,3 puncte în aprilie (cel mai ridicat nivel din martie 2023), pe fondul climatului dificil din industrie la nivel mondial.

Astfel, datele publicate recent de Biroul de Analiză a Politicii Economice din Olanda indică creșterea producției industriale a lumii cu un rim anual de doar 0,2% în februarie 2024 (cea mai slabă evoluție din luna decembrie 2022, după cum se poate nota în graficul de mai jos), în contextul resimțirii consecințelor șocurilor din ultimii ani, inclusiv fragmentarea fluxurilor economice, cu impact nefavorabil pentru comerțul internațional.

Ameliorarea încrederii în economia națională în a patra lună a anului curent nu constituie un moment de bucurie, ci mai degrabă de îngrijorare, date fiind contextul internațional și provocările din sfera internă.

Astfel, pe de o parte, pe plan mondial se traversează o perioadă de provocări fără precedent, iar nivelul ridicat al costului real de finanțare în Statele Unite ale Americii (prima economie a lumii, cu o dimensiune nominală de aproximativ 28,3 mii miliarde dolari în trimestrul I 2024) coroborat cu supraevaluarea pieței de acțiuni și cu provocările din sfera finanțelor publice sunt factori care exprimă o probabilitate ridicată de incidență a unei unde de ajustări pe piețele financiare internaționale în perioada următoare.

Pe de altă parte, cea mai mare contribuție la ameliorarea încrederii în economie în aprilie a aparținut componentelor cu expunere pe consumator, într-un context caracterizat prin tendința de creștere a salariului mediu net real, pe fondul politicii de venituri (cheltuielile de personal ale statului au urcat cu o rată anuală de 19,6% în trimestrul I, conform datelor publicate de Ministerul de Finanțe) și atenuării presiunilor inflaționiste.

De altfel, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a crescut cu o dinamică anuală în accelerare de la 2,6% în ianuarie la 12,3% în februarie (conform Institutului Național de Statistică), ceea ce exprimă perspective de majorare cu un ritm ridicat pentru consumul privat (principala componentă a PIB) la începutul de 2024.

Majorarea salariului mediu net real va avea însă consecințe nefavorabile pentru deficitul comercial, după cum se poate nota în graficul următor (care reprezintă evoluția acestor două variabile în ultimii ani).

Intensificarea deficitului extern și provocările din sfera finanțelor publice interne (România a înregistrat în 2023 al treilea cel mai ridicat nivel al raportului deficit bugetar/PIB din țările Uniunii Europene (6,6%, conform Eurostat), iar datele Ministerului de Finanțele pe trimestrul I 2024 indică o deteriorare la 2,06% pentru acest indicator) exprimă creșterea riscului incidenței unei ajustări forțate în economie în momentul în care climatul din piețele financiare internaționale se va deteriora semnificativ.