Indicele BCR PMI: Comenzile noi, cea mai mare componentă a indicelui PMI, au scăzut într-un ritm puternic și accelerat în luna februarie, dovedind astfel cererea redusă de produse fabricate în România

• Principalele constatări: Condițiile de cerere redusă determină firmele să reducă producția, Scădere puternică a volumului de comenzi, Presiunile asupra costurilor cresc, dar inflația se diminuează

Industria prelucrătoare din România a rămas sub presiune în februarie, așa cum arată cele mai recente rezultate ale sondajului PMI®. Comenzile noi, cea mai mare componentă a indicelui PMI, au scăzut într-un ritm puternic și accelerat în luna februarie, dovedind astfel cererea redusă de produse fabricate în România. Ca răspuns, firmele și-au diminuat volumele de producție și au scăzut atât achizițiile de factori de producție, cât și stocurile pre-producție. În ciuda cererii mai slabe de factori de producție, presiunile asupra costurilor au crescut pe fondul știrilor despre creșterea sarcinii fiscale și a prețurilor materiilor prime, ceea ce a determinat majorarea cheltuielilor de producție.

Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a declarat: “Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare a scăzut în luna februarie, după trei luni consecutive de creștere, în principal din cauza unei evoluții negative a comenzilor noi, care au scăzut la al doilea cel mai jos nivel înregistrat până acum. Evoluția comenzilor
noi poate fi explicată de o deteriorare a cererii externe, având în vedere evoluția comenzilor noi de export, care au înregistrat cea mai mare scădere de la o lună la alta raportându-ne la seria istorică.

Indicele PMI pentru România a evoluat în linie cu evoluția indicatorului PMI pentru Germania, care este principalul pertener comercial al României. Aproximativ 23% din marfurile de export din industria prelucrătoare au destinația Germania. Stocurile de achiziții, care au atins minime istorice, precum și termenele de livrare ale furnizorilor au avut o influență negativă asupra cifrei totale a PMI în această lună. Componenta de ocupare a forței de muncă a contribuit pozitiv în februarie, înregistrând una dintre ce mai mari valori de până acum, însă a rămas sub nivelul neutru de 50, arătând în continuare ajustări ale numărului de angajați.

Industria prelucrătoare din România rămâne blocată în recesiune afectată de șocuri pe partea lanțurilor de aprovizionare și impozite și taxe în creștere, în contextul existenței deja a unei slăbiciuni generalizate a cererii. Din aceste motive, indicele PMI privind industria prelucrătoare a rămas la valori sub pragul neutru de 50 de
la începutul perioadei analizate în iulie 2023. Indicatorii cu frecvență ridicată publicați de INS confirmă cele indicate de indicele PMI. Spre  exemplu, indicele producției industriei prelucrătoare a înregistrat ritmuri de creștere negative în ultimele 20 de luni până în decembrie 2023, din cauza cererii externe slabe având în vedere că exporturile repezintă 43% din producția totală din acest sector.

Prețurile factorilor de producție au atins cel mai înalt nivel înregistrat în cele opt luni de date istorice în luna februarie. Creșterile de taxe au fost citate ca fiind motivul principal, cel mai probabil fiind vorba de majorarea accizelor pentru combustibili de la începutul anului, împreună cu prețurile mai ridicate ale materiilor prime. Creșterea prețurilor factorilor de producție a fost atenuată parțial de o diminuare a marjei de profit, prețurile de vânzare ale producătorilor din industria prelucătoare crescând mai lent în februarie față de ianuarie.

Așteptările de producție pentru următoarele 12 luni s-au înrăutățit în februarie comparativ cu luna precedentă, însă au rămas peste media istorică. Revenirea producției industriei prelucrătoare cel mai probabil va necesita mai mult timp și este foarte puțin probabil să se întămăple în prima jumătate a acestui an. Ne-am revizuit recent în jos estimarea de creștere economică pentru 2024 la 2,6% de la 3,3% cât
estimam anterior, după o creștere sub așteptări în ultimul trimestrul al anului 2023, evoluție care a fost în linie cu evoluția trimestrială a BCR PMI. Datele PMI pentru primele două luni din trimestrul unu al anului 2024 sugerează o creștere marginală comparativ cu trimestrul precedent. Ne așteptăm la o revenire a consumului privat în 2024 și ne așteptăm să devină principalul motor de creștere anul acesta, urmat de investițiile publice. Investițiile private cel mai probabil vor fi afectate de incertitudinile fiscale, iar cererea externă probabil va avea o contribuție neutră.”

Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.

Un indice PMI peste pragul neutru de 50,0 de puncte indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.

Cu o valoare de 47,1 puncte în februarie, în scădere față de 47,6 în ianuarie, indicele a rămas din nou sub pragul de 50,0 de puncte, așa cum a fost constant cazul de la începutul colectării datelor, în iulie 2023. În consecință, acest lucru a semnalat o deteriorare suplimentară a condițiilor de desfășurare a activității în industria
prelucrătoare din România. Dat fiind că aproximativ o treime (33%) dintre respondenții la sondaj au înregistrat o scădere a volumelor de comenzi în februarie,
comparativ cu aproximativ 22% care au raportat o creștere, numărul comenzilor noi plasate la producătorii din România a scăzut puternic în februarie. Respondenții au dat vina pe climatul economic dificil. Și comenzile noi de export au scăzut în cursul lunii, în cel mai rapid ritmdin ultimele cinci luni.

Ca urmare, firmele și-au redus volumele de producție în februarie, prelungind astfel tendința actuală de contracție la opt luni (de la începerea colectării datelor, în iulie). Ritmul scăderii a fost constant și, în mare măsură, asemănător cu cel din ianuarie.
Finalizarea comenzilor vechi pentru a opta lună consecutiv a fost facilitată de o scădere susținută a cererii în industria prelucrătoare  de bunuri din România. Deși moderat, ritmul în care a scăzut numărul comenzilor în curs a fost cel mai blând din ultimele cinci luni.

Producătorii din România continuă să semnaleze capacitatea neutilizată, datele sondajului din februarie indicând o reducere a numărului de locuri de muncă pentru a șaptea lună consecutiv. Conform declarațiilor respondenților, scăderea numărului de angajați a fost determinată de o combinație de concedieri și de neînlocuire a
persoanelor care au plecat. Cu toate acestea, ritmul de reducere a
locurilor de muncă a fost doar marginal.

Un alt răspuns la scăderea numărului de comenzi a fost o diminuare suplimentară a achizițiilor de factori de producție la fabricile din România în februarie. În plus, activitatea de achiziții s-a deteriorat cu cel mai rapid ritm înregistrat de la începutul colectării datelor, în iulie, care a fost semnificativ, în ansamblu.

De asemenea, stocurile de materii prime și alte stocuri pre-producție au fost marcate de un declin record în februarie, mai mare decât în precedentele șapte luni. Respondenții au menționat că cea mai recentă scădere a fost o ajustare la cerințele de producție reduse.

În schimb, presiunile prețurilor cu care se confruntă firmele din industria prelucrătoare s-au mărit. Costurile de achiziție au crescut rapid din cauza majorării taxelor și a prețurilor materiilor prime. Mai mult, rata inflației a fost cea mai puternică din istoricul de opt luni al sondajului.

Ca urmare a creșterii cheltuielilor de exploatare, inclusiv a costurilor salariale, producătorii români au majorat prețurile de vânzare în februarie, marcând astfel a patra lună succesivă de creștere. După ce a încetinit față de ianuarie, rata inflației prețurilor de producție a fost moderată, în ansamblu.

În ultimul rând, per total, producătorii români de bunuri au fost încrezători că nivelurile producției vor crește în anul următor.

Conform declarațiilor acestora, optimismul se bazează pe planurile de investiții, pe extinderea liniilor de produse și pe previziunile de creștere. În general, sentimentul pozitiv a scăzut față de luna precedentă, dar a rămas peste medie de la începutul sondajului, în iulie anul trecut.