Industria din România la începutul erei 5.0 (Andrei Rădulescu)

Autor: Andrei Rădulescu

Industria a reprezentat în ultimele decenii ramura motor a economiei, care generează progres tehnologic și antrenează celelalte sectoare de activitate. De altfel, în foarte multe studii producția industrială este considerată un barometru atât pentru investițiile în economie, cât și pentru activitatea economică în general.

Evoluțiile recente ale indicatorilor din sfera industriei exprimă finalul ajustării induse de consecințele șocurilor din ultimii ani și intrarea într-o nouă etapă, 5.0, caracterizată prin interacțiunea între noile tehnologii și creativitatea umană, cu accent pe tranziția la economia verde, economia circulară, încorporarea digitalizării și inteligenței artificiale și perfecționarea și recalificarea forței de muncă.

Totodată, elementele menționate mai sus trebuie acompaniate și de creșterea semnificativă a alocărilor pentru cercetare și inovare, pentru ameliorarea eficienței, competitivității și rezistenței industriei (și economiei naționale, per ansamblu) într-o manieră sustenabilă.

Subliniez faptul că evoluțiile recente, în ameliorare, la nivelul industriei din România sunt convergente cu cele înregistrate în Uniunea Europeană și în Zona Euro, fiind susținute și de programele implementate de Comisia Europeană, inclusiv Strategia industrială europeană, cu accent pe tranziția la economia verde, transformarea digitală și inovare pentru creșterea competitivității pe plan mondial și consolidarea autonomiei strategice.

Astfel, datele Eurostat indică creșterea volumului producției industriale din România pentru a doua lună consecutiv în iunie, cu un ritm anual de 2,0%. În Uniunea Europeană producția industrială s-a majorat pentru a cincea lună consecutiv în iunie, cu o dinamică anuală de 0,5%, aspect evidențiat în graficul de mai sus. Subliniez faptul că dinamica anuală a volumului producției industriale din Uniunea Europeană a revenit în teritoriu pozitiv începând cu luna februarie 2025, după declinul înregistrat pe parcursul a șapte trimestre consecutiv.

Se evidențiază majorarea producției de bunuri de folosință îndelungată pentru a șaptea lună la rând în iunie, cu o dinamică anuală de 19,8%. Totodată, producția de bunuri de capital și producția de bunuri intermediare au crescut pentru a doua lună consecutiv în iunie, cu rate anuale de 0,7% și, respectiv, 2,4%.

Estimările econometrice elaborate exprimă evoluția volumului producției industriale din România cu un ritm peste potențial pentru a doua lună consecutiv în iunie. Totodată, ritmul potențial de evoluție din sfera producției industriale interne s-a ameliorat în luna iunie, spre cel mai ridicat nivel din prima lună a anului curent.

Cu alte cuvinte, industria națională pare să fi depășit ajustarea de durată (aproximativ doi ani) indusă de consecințele intensificării tensiunilor geopolitice, inclusiv deteriorarea competitivității internaționale și majorarea prețurilor la energie în Europa. De altfel, volumul producției industriale din România a scăzut în 2023 și 2024, cu dinamici medii anuale de 3,0%, respectiv 1,6%.

Evoluțiile recente din sfera industriei exprimă perspective de ameliorare a climatului macroeconomic din România în trimestrele următoare, scenariu susținut și de semnalele de accelerare a reformelor structurale.