ING reduce previziunile de creștere a PIB-ului pentru România în 2026, de la 1,4% la 0,6%, potrivit unei note a băncii.
Datele preliminare privind PIB-ul au fost vizibil mai slabe decât ne așteptam, mult sub propriile noastre estimări prudente, a transmis ING: “Creșterea pe întregul an 2025 a fost modestă, de 0,6%. Din cauza efectului negativ puternic de reportare, revizuim previziunile noastre de creștere a PIB-ului pentru 2026 de la 1,4% la 0,6%, recunoscând în același timp riscurile negative pentru proiecțiile noastre privind inflația și ratele dobânzii.”
- Un final sumbru al anului 2025 dă tonul perspectivelor României pentru 2026
Mesajul din acest comunicat preliminar de date privind PIB-ul este clar: economia a încheiat anul 2025 în condiții vizibile de dificultate, noteaza ING: ” PIB-ul s-a contractat cu 1,9% în trimestrul al patrulea față de trimestrul al treilea, cel mai accentuat declin trimestrial din 2012, excluzând pandemia. Revizuiri suplimentare, în special pentru trimestrul 1 2025 (de la +0,1% la -0,6% creștere trimestrială), au slăbit și mai mult seria. Și, acum știm din ultimele revizuiri ale datelor că România a reușit să intre în recesiune și în prima parte a anului 2024.
Deși nu avem încă detaliile, putem fi rezonabil de siguri că consumul privat a fost principalul vinovat pentru rezultatul slab, probabil alături de investițiile private mai slabe. Investițiile publice au contribuit probabil pozitiv și au prevenit o recesiune mai profundă.
În aceste condiții, estimarea noastră anterioară de creștere pentru 2026, de 1,4%, pare acum optimistă, chiar dacă se afla deja la limita inferioară a majorității estimărilor. Având în vedere valoarea foarte slabă din trimestrul 4 al anului 2025, reportul în 2026 este substanțial negativ. Presupunând că nu vor exista revizuiri suplimentare ale datelor – o presupunere importantă – economia va trebui să depună eforturi mari doar pentru a rămâne în teritoriu pozitiv. Prin urmare, revizuim prognoza noastră pentru 2026 de la 1,4% la 0,6% și așteptăm defalcarea detaliată pe 6 martie.”
Privind în perspectivă, 2026 ar trebui să fie un an record pentru intrările de fonduri UE, investițiile publice puternice continuând să stimuleze capacitatea productivă a României, mai noteaza analistii: “Consumul va rămâne probabil scăzut, deoarece se așteaptă ca salariile reale să rămână negative pentru o perioadă, afectând cererea cel puțin în prima jumătate a anului. Însă vârful ciclului investițional și stimulul fiscal discutat în prezent ar trebui să susțină activitatea mai târziu – deși o mare parte din impact va apărea probabil mai târziu în 2026 și mai ales în 2027.
Cifra PIB-ului de astăzi, mai slabă decât se aștepta, introduce riscuri clare de scădere pentru perspectivele inflației și ar putea încuraja Banca Națională a României să își concentreze ciclul de relaxare economică în avans.
În același timp, încetinirea economică accentuată ar putea crește presiunea asupra guvernului pentru a tempera ritmul consolidării fiscale, având în vedere amploarea regresului. Continuăm să ne așteptăm ca BNR să realizeze prima sa reducere a ratei dobânzii în mai 2026, cu o relaxare totală de 100 de puncte de bază pe parcursul anului.”