INS a confirmat creșterea economică de 6,5% pe T1 2022. Contribuţia industriei, negativă

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2020 de 6,5% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier. Rezultatul este mai bun decât se aştepta iar avansul față de T4 2021 a atins nivelul de +5,2%, cea mai mare valoare consemnată în țările membre UE.

Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 272,34 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate (de reținut, primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de 341,81 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2022, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu, -5,84% deficit bugetar), este de 1.327,9 miliarde lei.

Rezultatul din industrie a amplificat deficitul comercial

Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca reculul paradoxal al industriei (-0,1 puncte procentuale), în condițiile în care acest sector a reprezentat mai mult de un sfert din PIB dar a consemnat o scădere cu 0,3% a volumului de activitate. Ceea ce se vede și în creșterea deficitului comercial extern cu circa 35% (T1 2022 față de T1 20210, până la -7,2 miliarde euro).

În context, rețeta simplificată a creșterii economice, nesusținută de industria rămasă încă la nivelul din urmă cu patru ani, se prezintă aproximativ așa: comerț 40% (2,6 puncte procentuale contribuție la avansul PIB), sectorul IT aproape 30% (1,8 pp, după un rezultat cu totul remarcabil ca volum de activitate, respectiv +23,3%) și 10% activități profesionale și servicii suport (0,7 pp, cu creștere de +9,5%).

La polul opus, cu cele mai mici ponderi în formarea PIB (1,6%) și cu o contribuție nulă la creșterea economică, altminteri robustă per total, se regăsesc agricultura (ceea ce nu surprinde, dată fiind perioada din an) dar și segmentul de intermedieri financiare și asigurări. Ceea ce ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă, dat fiind că avem cea mai redusă intermediere financiară dintre statele UE.

Consum peste posibilități, investiţiile lasă de dorit

Majorarea semnificativă a consumului total (+7,2%, cu +7% consum final în gospodăriile populației) a explicat aproape întreg avansul PIB, cu +5,1 puncte procentuale pe seama consumului populaţiei și cu +0,9 pp influență din consumul final colectiv al administrației publice (majorat ceva mai mult ca volum, respectiv +7,9%).

Din păcate, formarea brută de capital fix a lăsat de dorit, avansul în volum de doar 1,7% reflectând o pondere redusă a investițiilor, de natură să afecteze dezvoltarea viitoare. Efectul de numai +0,3 pp asupra creșterii PIB a fost doar ceva mai mare decât contribuția pozitivă venită pe filiera variației stocurilor (+0,2 pp).

În ce privește exportul net de bunuri și servicii, care s-a compensat exact cu variația stocurilor, ar fi de remarcat că ritmul de creștere în volum a fost ceva mai mare pe partea de export (+9,8%) decât pe cea de import (+8,7%) deși efectul asupra PIB a fost nul. Datele sugerează că majorarea deficitului extern a provenit în principal din creșterea puternică a prețurilor la sursele de energie aduse în țară.

Totuși, corelat cu rezultatul negativ din industrie, avem un semnal de incapacitate a acoperirii din surse interne a cererii sporite de majorarea suplimentară a salariilor și pensiilor, cu potențial inflaționist. În contextul necesității de absorbție a fondurilor europene nerambursabile, situația reclamă investiţii mai consistente, în special în sectorul public.

Autor: Dan Pălăngean