INS: Venitul mediu al unui român a crescut anul trecut cu 1% în termeni reali

de Dan Pălăngean

Veniturile lunare totale ale unei familii din România au fost anul trecut de 7.175 lei, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor comunicate de INS. Pe membru de familie, suma a urcat la 2.872 lei (+11,5%, data fiind scăderea în continuare a numărului de persoane pe gopodărie până sub pragul de 2,50).

Dacă veniturile salariale au crescut cu 10,5%, de la 4.340 lei la 4.794 lei, cele provenite sub formă de prestații sociale au avansat cu 13,8%, de la 1.287 lei la 1.464 lei. Totodată, veniturile în natură s-au majorat de la 470 lei pînă la 531 lei (+13%). Aceste surse au fost completate cu veniturile din agricultură (115 lei, -2,2%), cele din proprietate și vânzarea de active (58 lei, -3,4%) și alte venituri (74 lei, +5,5%).

Datele din Ancheta bugetelor de familie (ABF) arată o îmbunătățire ceva mai consistentă a situaţiei membrilor familiilor de salariați (+12,5% nominal și +1,9% real) și agricultori (+13,2%, respectiv +2,5% ca putere de cumpărare). O creștere marginală după statutul capului de familie apare la pensionari (+10,6%, respectiv +0,2%).

De reținut degradarea situației pentru persoanele din familiile de șomeri, care au avansat cu 9,8% ca venituri în termeni nominali dar și-au pierdut din puterea de cumpărare în termeni reali (-0,5%), pe fondul unei inflații medii anuale, calculată oficial pe baza coșului de consum, la nivelul de 10,4%. Per total, venitul mediu al unui român a crescut anul trecut cu doar 1% în termeni reali.

Pentru referință în timp, vă prezentăm și evoluția pe tipuri de gospodării de la ieșirea din criza precedentă. Unde se poate observa faptul că venirea pandemiei a oprit scăderea raportului de venituri dintre mediul rural şi mediul rural, plecată de la 70% în anul 2014 până spre 62% în 2018-2019. Impactul crizei a readus indicatorul la valoarea din 2017 iar în 2023 s-a consemnat o valoare similară cu cea din 2015, ușor sub cea din anul anterior.

Ponderea cheltuielilor cu mâncarea, în creștere

Modificările produse în criză pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP) arată, contrar trendului din anii anteriori, o creștere a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice, în contextul unui ritm de +4% în termeni reali ca urmare a scumipirilor relativ la alte mărfuri și servicii.

Măsurile de plafonare luate pe cale administrativă au determinat ca cel mai redus avans nominal (+2,2%) să se înregistreze pe segmentul „locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, a cărui pondere s-a redus de la 16,6% la 15,2%. De reținut și o alocare ceva mai redusă procentual la categoria „băuturi alcoolice și tutun” (de la 7,7% la 7,3%).

Alte două cheltuieli importante pentru bugetul familiei adică transportul și îmbrăcămintea împreună cu încălțămintea s-au menținut aproximativ „în linie” cu inflația medie anuală și avut tot o pondere de 7,3%.

Sănătatea a urcat de la 5,4% până la 5,9%, după un avans nominal de +21,6%, care ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie, date fiind lipsurile tot mai dese și accesul îngreunat la sistemul public.

Ar mai fi de subliniat creșterile susținute din domeniile HoReCa (+24,6%) și recreere, sport, cultură (+24,2%), care semnifică o evoluție a alocărilor familiale pe măsura creșterii sistematice a PIB/locuitor. Precum și avansul consemnat de asigurări și servicii financiare (+20,9%), unde mai avem loc suficient de îmbunătățire a activității.

Alocările majorate pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+16%) sunt firești odată cu creșterea nivelului de trai. În fine, concurența și evoluția tehnologică și-au spus cuvântul pe partea de informații și comunicații, unde cheltuielile (+2,7%) au avansat cu mult sub nivelul inflației, ponderea acestora în total fiind în scădere semnificativă (de la 4,8% la 4,4%).