Integrarea factorilor ESG în strategia companiilor poate reduce riscurile și spori rentabilitatea

*Pe măsură ce consumatorii și clienții devin conștienți de situația planetei și a mediului, presiunea asupra companiilor de a acționa într-un mod responsabil a crescut cu adevărat

Integrarea factorilor ESG ( indicatori sociali, de mediu și de guvernantă) în strategia companiilor poate reduce riscurile și spori rentabilitatea, iar potrivit unui studiu, majoritatea reprezentanților din toate generațiile spun că ESG este un factor cheie în care companiile cu care aleg să facă afaceri. Totodată, temele legate de durabilitate și de riscul climatic conturează din ce în ce mai mult agendele instituțiilor financiar-bancare.

Vlad Năstase – CEO Concilium Consulting și VP International Turnaround Management Association și Bogdan Pletea – ESG Risk & Sustainability Strategy Lead, au vorbit pentru Financial Intelligence despre noile exigențe ESG.

***

De unde vine cea mai mare presiune pentru companii sa fie sustenabile?

Vlad Năstase: Circumstanțele create de pandemia COVID și factorii determinanți actuali ai economiei globale, precum schimbările climatice, inegalitatea și digitalizarea exercită o presiune uriașă asupra eforturilor companiilor de a înțelege, evalua și gestiona riscurile care derivă din acești factori și oportunitățile pe care le pot fructifica pe piețe extrem de dinamice.

În ultimii ani și mai ales ca urmare a transformărilor generate de pandemie, companiile sunt supuse la presiuni mai mari ca niciodată. Dincolo de impactul produsului sau al serviciului furnizat și de prețul acestuia, comportamentul consumatorilor este influențat și de procesele de producție, furnizorii implicați, materialele folosite precum și de politicile companiilor.

Bogdan Pletea: Pe măsură ce consumatorii și clienții devin conștienți de situația planetei și a mediului, presiunea asupra companiilor de a acționa într-un mod responsabil a crescut cu adevărat. Oamenii încep să conștientizeze faptul că mediul în care trăiesc, muncesc, fac cumpărături și își petrec o mare parte din timp își pune amprenta asupra sănătății și bunăstării lor iar viitorul planetei este strâns legat de viitorul lor și al generațiilor următoare. Din ce în ce mai mult, oamenii iau decizii cu privire la companiile de la care să cumpere bunuri și servicii în funcție abordarea sustenabilă și etică a acestora. Un studiu global recent, ESG Investor Sentiment Study – Allianz Life, a constatat că aproape două treimi (64%) dintre millennials au declarat că problemele ESG sunt importante în deciziile lor de investiții față de cei 54% din Generatia „X” și 42% „Baby Boomers”. În plus, majoritatea reprezentanților din toate generațiile spun că ESG este un factor cheie în care companiile cu care aleg să facă afaceri.

De ce sunt factorii ESG atat de importanți pentru companii ?

Bogdan Pletea: Unul dintre principalele motive pentru integrarea ESG în strategia companiilor este recunoașterea faptului că astfel se pot reduce riscurile și se poate spori rentabilitatea, deoarece se iau acum în considerare riscuri suplimentare și informații noi, orientate spre viitor. Prin urmare, integrarea ESG poate duce la reducerea costurilor și eficiență sporită, risc redus de amenzi și intervenție a statului în activitatea companiei. Integrarea factorilor ESG duce de asemenea la reducerea impactului negativ a activității economice asupra mediului și comunicațiilor locale și la îmbunătățirea capacității de a fructifica avantajul concurențial determinat de o abordare sustenabilă pe termen lung.

Vlad Năstase: Un alt motiv pentru punerea în aplicare a ESG provine din recunoașterea faptului că megatendințele negative vor crea, în timp, un obstacol în calea prosperității economice, deoarece inputurile de bază (cum ar fi apa, energia și terenurile) devin din ce în ce mai rare și mai costisitoare, iar prevalența inegalităților în materie de sănătate și venituri sporește instabilitatea atât în interiorul țărilor, cât și între “nordul și sudul global”. Există o înțelegere a faptului că, dacă aceste tendințe nu vor fi inversate, economiile vor fi slăbite si expuse perioadelor de instabilitate accentuată. Argumentele privind riscurile pe care le prezintă aceste megatendințe sunt ilustrate de Raportul privind riscul global pe 2022 al Forumului Economic Mondial (WEF), care, de mulți ani, a evidențiat probabilitatea și impactul tot mai mare al fenomenelor meteorologice extreme și eșecul de a aborda schimbările climatice. Raportul evidențiază modul în care riscurile legate de mediu au crescut semnificativ în importanță în ultimii ani, riscurile de sociale si de mediu fiind printre cele mai ridicate.

O abordare eficientă a factorilor ESG poate ajuta companiile să atragă și să păstreze capitalul uman de calitate și să sporească motivația și productivitatea angajaților în general. Satisfacția angajaților este corelată pozitiv cu randamentele acționarilor și accesul la piața de capital.

Ce tipuri de companii au obligația să faca rapoarte non-financiare, care să includă factorii ESG, în Romania?

Bogdan Pletea: Planul de acțiune al UE privind finanțarea durabilă din 2018 a plasat blocul comunitar în avangarda creării unor politici globale de sustenabilitate. O piatră de temelie a acestei strategii a fost aceea de a face investițiile de mediu, sociale și de guvernanță mai transparente și de a îmbunătăți raportarea și comunicarea informațiilor non-financiare. Acest lucru a condus la Regulamentul privind divulgarea informațiilor privind finanțarea durabilă (SFDR). În funcție de domeniul de activitate, companiile din România sunt supuse noului cadru de raportare Sustainable Finance Disclosure Regulation (SFDR) sau al celui de raportare Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD).

Sustainable Finance Disclosure Regulation SFDR va crea o schimbare structurală pe piețele financiare Europene prin obligativitatea raportării privind sustenabilitatea și va determina firmele de investiții care comercializează fonduri ESG să schimbe modul în care produc, vând și comercializează produse. Aceasta va obliga administratorii de portofoliu să evalueze riscurile legate de durabilitate în investițiile lor. În cadrul SFDR, administratorii de active, fondurile de pensii și asigurătorii trebuie să prezinte modul în care iau în considerare riscurile ESG în deciziile lor de investiții. Noile reglementări sunt concepute pentru a oferi un set comun de norme privind riscurile legate de durabilitate și pentru a preveni spălarea ecologică, o practică de a face o investiție mai sănătoasă mai durabilă decât este în realitate.

Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD), care va înlocui încă un acronim, Directiva privind raportarea nefinanciară (NFRD). În prezent, NFRD solicită întreprinderilor mari să raporteze modul în care iau în considerare principiile sustenabilității, iar propunerea privind CSRD urmărește să își extindă raza de acțiune. Foarte important, se va asigura o aliniere a modului in care companiile raportează informațiile ESG de care administratorii de fonduri trebuie să țină cont în raportarea SFDR.

Combinația dintre cele două cadre de raportare va fi deosebit de importantă pentru informarea pieței cu privire la obiective privind emisiile nete zero care provin din țări și corporații din întreaga lume.

De ce este vital ca bancile sa integreze factorii ESG in gestionarea riscurilor si definirea strategiei pe termen lung ?

Vlad Năstase: Temele legate de durabilitate și de riscul climatic conturează din ce în ce mai mult agendele instituțiilor financiar-bancare, o mare parte din această schimbare fiind alimentată de un număr tot mai mare de noi reglementări paneuropene în ceea ce privește integrarea ESG și a riscurilor climatice.

Tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon implică atât riscuri, cât și oportunități pentru economie și instituțiile financiare, în timp ce daunele fizice cauzate de schimbările climatice și de degradarea mediului pot avea un impact semnificativ asupra economiei globale și a sistemului financiar. Pentru al doilea an consecutiv, Banca Centrală Europeană (ECB) a identificat riscurile legate de climă ca fiind un factor-cheie de risc pentru sistemul bancar din zona euro. ECB este de părere că instituțiile ar trebui să adopte o abordare strategică, orientată spre viitor și cuprinzătoare pentru a lua în considerare riscurile legate de climă și de mediu.

Băncile și firmele de investiții pot fi afectate de riscurile ESG direct în ce privește domeniile lor principale de activitate, adică creditarea și investițiile – cu alte cuvinte, e vorba despre riscurile financiare care decurg din cele actuale și impactul potențial al factorilor ESG asupra clienților sau asupra investițiilor. De exemplu, clienții băncilor pot fi afectați fie de efectele extreme cauzate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile care afectează proprietățile, fie de schimbări de reglementare și tehnologice sau de condițiile de piata, cum ar fi preferințele consumatorilor pentru produse și servicii sustenabile. În plus, băncile și firmele de investitii au, de asemenea, un impact asupra mediului și a societății prin împrumuturile acordate și investițiile pe care le fac în economia reală. Această dublă influență conduce la conceptul de “dublă materialitate” a factorilor ESG, concept ce sta la baza agendei ESG a Uniunii Europene.

Din cauza spectrului larg pe care îl acoperă, a importanței pe care o au asupra economiei și a complexității lor, riscurile ESG pot avea un impact negativ asupra sistemului financiar și a economiei în ansamblu, cu potențiale consecințe sistemice. Instituțiile trebuie să își consolideze reziliența la riscurile ESG pe diferite orizonturi de timp, prin adoptarea unei cuprinzătoare și perspectiva anticipativă, precum și din timp și acțiuni proactive, sub controlul strict al organismelor de supraveghere.

Cum poate ajuta implementarea standardelor ESG combaterea încălzirii globale?

Bogdan Pletea: Aspectele legate de mediu ca parte integrantă a spectrului ESG includ atât efectele schimbărilor climatice, cât și rispirea și epuizarea resurselor naturale, poluarea și reducerea arealelor împădurite prin defrișări necontrolate.

Acordul de la Paris din 2015 a marcat o etapă importantă în răspunsul internațional la provocarea reprezentată de schimbările climatice. Semnatarii Acrdului au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de limitare a acestei creșteri la 1,5 °C.  Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile nete de carbon trebuie să scadă la zero până la mijlocul secolului 21. Țările UE s-au angajat în comun să îndeplinească acest obiectiv privind emisiile și li s-au alăturat China, Coreea și Japonia în a doua parte a anului 2020, precum și Statelor Unite și Canadei în mai 2021. Agenda legislativă a Uniunii Europene (UE) pentru a sprijini tranziția verde ia amploare.

Inițiativele demarate de sectorul public pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris și a Obiectivele de Dezvoltare Sustenabile (SDGs) au determinat  o creștere accentuată a integrării de către investitori a factorilor ESG in procesul investițional, inclusiv a factorilor de tranziție climatică în deciziile de investiții. La rândul lor, investițiile care incorporează factorii ESG au devenit principala formă de finanțare pentru crearea de valoare sustenabilă pe termen lung și alinierea la valorile societale.

Conceptul de “dublă materialitate” a factorilor ESG, despre care spuneam că se bazează pe relația bidirecțională dintre aspectele sociale și de mediu pe de o parte și aspectele legate de guvernanță și investiții pe cealaltă parte, arată că impactul factorilor ESG se poate produce in ambele direcții. Factorii de mediu, sociali și de politică economică pot influența activitatea companiilor și rentabilitatea portofoliilor de investiții iar în același timp, modul în care companiile își desfășoară activitatea, înțeleg să-și urmărească obținerea profitului și își plasează investițiile sunt factori care pt afecta în mod dramatic atât mediul, cât și echilibru social.

Importanța aspectelor legate de mediu, ce se afla sub Pilonul “E” al ratingului ESGa determinat  din ce în ce mai mult investitorii să folosească factorii de mediu ca instrument de aliniere a investițiilor la obiectivul tranziției la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest lucru ar putea contribui la limitarea creșterii temperaturii globale și diminuarea impactului acesteia în deceniile care urmează.

Ce presupune implementarea ESG în instituțiile financiare? (focus pe bănci)

Vlad Năstase: Perturbările macroeconomice și financiare ale pieței financiar-bancare determinate de schimbările climatice și de politicile de tranziție ar putea afecta desfășurarea politicii monetare și capacitatea UE de a-și îndeplini mandatul privind stabilitatea pieței pe termen lung.

În funcție de natura și dinamica politicilor de tranziție, riscurile climatice pot afecta stabilitatea pe termen lung a  Pieței Comune prin intermediul piețelor financiare și al sectorului bancar. Acest lucru se poate întâmpla în special printr-o depreciere accentuată a activelor financiar-bancare și prin reevaluarea bruscă a riscului financiar legat de climă. În cazul în care sistemul financiar este slăbit, implementarea politicii monetare Europene poate fi afectată. Principalele canale de transmisie a efectelor riscurilor climatice asupra policii monetare cuprind dinamica ratei dobânzii, fuxurile creditării, care curprind împrumuturi bancare și nebancare, prețului activelor financiare și cursul de schimb. În viitorul apropiat, toate acestea ar putea fi din ce în ce mai expuse riscurilor legate de climă. In același timp, riscurile climatice pot îngreuna și mai mult identificarea corectă a șocurilor semnificative din piața financiar-bancară în ceea ce privește perspectivele inflației pe termen mediu.

Astfel, băncile din Europa supuse cadrului de reglemantare conjugat al Bancii Centrale Europene (ECB) și Autorității Bancare Europene (EBA) vor trebui sa integreze factorii ESG în strategia pe termne lung în ceea ce priveste politicile prudentiale, adecvarea capitalului, managementul riscului si politica de creditare, toate acestea intr-un cadru mult mai eficient de guvernanță la nivelul instituției bancare.

Prin intermediul Ghidului privind riscurile climatice și de mediu, Banca Centrală Europeană își exprimă punctul de vedere și așteptările cu privire la gestionarea sigură și prudentă a riscurilor legate de climă și de mediu în cadrul sistemului bancar european. Acest ghid descrie modul în care ECB se așteaptă ca instituțiile bancare să ia în considerare riscurile legate de climă și de mediu – ca factori determinanți ai categoriilor de risc existente – atunci când își formulează și își pun în aplicare strategia de afaceri și cadrul de guvernanță și de gestionare a riscurilor. Acesta explică, de asemenea, modul în care ECB se așteaptă ca instituțiile să devină mai transparente prin consolidarea informațiilor lor privind clima și mediul in ceea ce priveste patru aspecte majore: Modelul de Business si Strategia, Guvernanța și Apetitul pentru Risk, Managementul Riscului și Comunicarea.

In acelasi timp, Autoritatea Bancar Europenă (EBA) va solicita băncilor să comunice informații cu privire la riscurile climatice, măsurile de diminuare și atenuare a acestora și „Rata Activelor Verzi” -Green Asset Ratio (GAR) pentru a înțelege modul în care instituțiile finanțează activități care îndeplinesc obiectivele Acordului de la Paris în ceea ce privește atenuarea efectelor și adaptarea la schimbările climatice. EBA solicită de asemenea băncilor să descrie integrarea factorilor ESG în strategiile lor, mecanismele de guvernanță și de gestionare a riscurilor în ceea ce privește riscurile ESG.

Cum se asigură bancile că proiectele care primesc finanțări verzi respectă standardele?

Bogdan Pletea: În privința cerințelor Autorității Bancare Europene (EBA), aceasta se va asigura că băncile vor face publică expunerea la emisiile de carbon a activităților intensiv poluatoare finanțate și a activelor ce pot fi afectate de riscurile schimbărilor climatice. În mod deosebit, se va cere instituțiilor bancare să comunice informații referitoare la companiile din segementul resurselor naturale excluse din categoria companiilor sustenabile și informații referitoare la alte sectoare intensiv emitente de dioxid de carbon pe baza limitelor stabilite la nivel European sau furnizate prin agregarea informațiilor privind emisiile GHG din diferite sectoare de activitate (e.g., Eurostat).

EBA a stabilit, de asemenea, anul trecut, așteptările pe care băncile le vor capta informațiile ESG în Ghidul privind inițierea împrumuturilor. EBA se așteaptă la date credibile pentru calcului „Ratei Activelor Verzi” (GAR) din decembrie 2022 de la companiile care se încadrează în Directiva privind raportarea nefinanciară (NFRD) în ceea ce privește obligațiile de comunicare. Până în iunie 2024, Asociația va solicita colectarea de informații ESG și de alte categorii de companii, inclusiv de la IMM și întreprinderi sub 500 de angajați și comerț cu amănuntul.

Unde pot fi găsite resurse de documentare cu privire la implementarea standardelor ESG / factori de influență determinanți ai investițiilor responsabile ce incorporează factorii ESG

Vlad Năstase: În funcție de domeniul de activitate, dimensiune și cadrul de reglementare la care se supun, informațiile cu privire la modul în care întreprinderile trebuie să țină cont de factorii ESG și de riscurile care derivă din acestea se găsesc la diferite organisme de reglementare la nivel național și comunitar, consultanți si organizații ce activează în domeniul ESG și al schimbărilor climatice.

Consultanții de investiții și consultanții financiari au rolul de a încorpora factorii ESG în selecția și analiza investițiilor și furnizează servicii de management al riscului și integrare ESG în procesul investițional, esențiale pentru următorul val de investiții responsabile. Aceste două grupuri de specialiști sunt considerare „deschizători de drumuri” pentru extinderea investițiilor ESG, deoarece oferă consultanță proprietarilor de capital și investitorilor individuali.

Companiile de servicii financiare sunt factori importanți ai investițiilor responsabile, deoarece acestea contribuie semnificativ la modul în care produsele financiare cu o valoare ESG ridicată sunt concepute și propuse pe piața financiară și conduc la creșterea calității datelor ESG în companiile în care se investește, dar și la nivelul proiectelor finanțate. Aici, au rol determinat bursele de valori, care prin intermediul cadrului de reglementare pot influența modul în care companiile listate incoprorează principiile de sustenabilitate în luare deciziilor și comunică pe marginea factorilor ESG. Un exemplu de luat în considerare este Sustainable Stock Exchange Initiative (SSEI), al cărei semnatar este și Bursa de Valori de la Bucuresti (BVB), inițiativa care stimulează și contribuie la extinderea cerințelor de comunicare si publicare a datelor ESG de către societățile cotate la bursă.